Europa, la răscruce de drumuri. Democrație vs extremism. Cum riscă Trump să divizeze Uniunea Europeană

Liderii europeni se reunesc pentru a decide dacă activele rusești înghețate după invazia Ucrainei pot fi utilizate pentru finanțarea reconstrucției țării. Dezbaterea scoate însă la iveală o diviziune mult mai profundă și anume modul în care Europa răspunde unei noi ordini mondiale MAGA și presiunii politice crescânde venite de la administrația Trump.

Europa, la răscruce de drumuri. Democrație vs extremism. Cum riscă Trump să divizeze Uniunea Europeană

„Vor să ne slăbească”, a declarat un înalt oficial al UE, familiarizat cu relațiile transatlantice și cu pregătirile pentru summit, potrivit Politico.eu.

Consiliul European are, în această săptămână, două obiective esențiale. Primul fiind obținerea unor rezultate concrete privind finanțarea Ucrainei și menținerea coeziunii blocului comunitar într-un moment în care Casa Albă încearcă să influențeze deciziile europene.

Deja tot mai mulți lideri ultranaționaliști, dar cu afinități spre Rusia precum Viktor Orbán în Ungaria, sau Andrej Babiš, în Cehia, contestă linia europeană promovată de Bruxelles.

Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat că un eșec ar avea consecințe grave pe termen lung.

UE ar fi „grav afectată pentru ani de zile” dacă nu ar reuși să ajungă la un acord privind finanțarea Ucrainei, a declarat acesta într-un interviu televizat.

„Și vom arăta lumii că, într-un moment atât de crucial din istoria noastră, suntem incapabili să rămânem uniți și să acționăm pentru a ne apăra propria ordine politică pe acest continent european.”

Citește și: Războiul economic SUA – Marea Britanie: Trump a „dinamitat” acordul tehnologic. Ce urmează?

Activele rusești și presiunea SUA

Potrivit unor oficiali europeni citați de Politico.eu, administrația Trump a făcut presiuni uriașe asupra mai multor guverne europene considerate apropiate curentului de extremă dreapta MAGA pentru a respinge planul de utilizare a 210 miliarde de euro din activele rusești înghețate în sprijinul Ucrainei.

În octombrie, liderii UE nu au reușit să ajungă la un acord, Belgia opunându-se inițiativei. Două luni mai târziu, însă, devine tot mai clar că blocajul nu este Bruxelles-ul sau Belgia, ci influența politică exercitată de Donald Trump.

Citește și: CNN: Ruptura dintre America lui Trump și Europa, "arma geopolitică" ideală pentru Putin

Deși Comisia Europeană și marile capitale au încercat să-l convingă pe premierul belgian Bart De Wever, a cărui poziție este crucială, întrucât Belgia găzduiește cea mai mare parte a activelor rusești înghețate, șansele unui acord s-au deteriorat.

„Mi-a venit să plâng”, a spus un înalt funcționar european, descriind atmosfera unei reuniuni recente a miniștrilor afacerilor europene de la Bruxelles.

Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 71,7 miliarde de euro anul viitor. Fără fonduri suplimentare până în aprilie, Kievul ar putea fi forțat să reducă cheltuielile publice, afectând atât moralul populației, cât și capacitatea de apărare, la aproape patru ani de la invazia rusă.

Guvernul belgian susține că opoziția sa este motivată de protejarea contribuabililor proprii, în eventualitatea în care împrumuturile ar trebui rambursate. Alte state europene privesc însă situația într-un cadru geopolitic mai larg.

Campania de influență a Washingtonului, care a ocolit Bruxelles-ul și a mizat pe contacte directe cu capitalele, a determinat Italia, Bulgaria, Malta și Cehia să se alăture grupului de state reticente.

„SUA nu mai sunt liderul lumii libere”

Eșecul unui acord ar fi o lovitură majoră pentru credibilitatea UE pe plan internațional, avertizează oficialii europeni, atât în fața administrației Trump, cât și a Kremlinului.

Manfred Weber, liderul Partidului Popular European, a formulat marți una dintre cele mai dure evaluări ale relației transatlantice: „Este evident că SUA nu mai sunt liderul lumii libere”, a declarat el la Strasbourg. Administrația Trump „se distanțează de noi”.

Premierul estonian Kristen Michal a avertizat, la rândul său, că lipsa unui acord ar slăbi dramatic poziția Ucrainei în eventualele negocieri de pace.

„Nici măcar nu găsesc cuvintele potrivite”, a spus el. Kievul trebuie să știe „că Europa susține Ucraina indiferent de situație. Că nu trebuie să accepte un acord nefavorabil”.

Riscul divizării UE

În lipsa consensului, oficialii UE discută tot mai des despre „opțiunea nucleară”: adoptarea împrumutului prin vot cu majoritate calificată, ignorând opoziția unor state. Mulți avertizează însă că o astfel de decizie ar putea adânci fracturile din interiorul Uniunii.

O alternativă ar fi acordarea unor împrumuturi bilaterale limitate, de către statele dispuse să acționeze individual.

„Este important ca Belgia să participe”, a declarat premierul leton Evika Siliņa. „Dar dacă votul cu majoritate calificată va fi singura opțiune, de ce nu?”

Ea a adăugat: „Este important ca UE să-și demonstreze puterea și capacitatea de a lua o decizie fermă.”

Referindu-se la poziția Bruxelles-ului, Siliņa a avertizat: „Cred că Belgia nu ar trebui să devină a doua Ungarie”.

Pentru Ucraina, împrumutul garantat cu activele rusești este considerat cea mai eficientă soluție pentru evitarea colapsului financiar, inclusiv în relația cu FMI.

Președintele Volodimir Zelenski s-a declarat pragmatic într-o discuție cu jurnaliștii:

„Desigur, ne-ar plăcea foarte mult să folosim activele rusești pentru a ne reface statul”, deoarece „este corect ca rușii să plătească pentru distrugere”.

„Dar un împrumut pentru reparații sau orice format bazat pe valoarea activelor înghețate ale Rusiei, între 150 și 200-210 miliarde de dolari în total este într-adevăr un factor decisiv”, a spus el.

În lipsa unui compromis la nivel tehnic, summitul de joi îi obligă pe liderii europeni să găsească singuri o soluție politică, într-un moment în care unitatea Uniunii este pusă la cea mai grea încercare din ultimii ani, în contextul în care extremismul prorus prinde tot mai mare viteze în statele europene.