O descoperire neașteptată pe traseul unei căi ferate din România. Peste 500 de morminte vechi de mii de ani
Arheologii au descoperit 23 de situri pe traseul viitoarei căi ferate modernizate Caransebeș-Lugoj. Printre cele mai importante se află o necropolă din Epoca Bronzului, cu peste 500 de morminte de incinerație.
Lucrările de modernizare a căii ferate Caransebeș-Lugoj au dus la descoperiri arheologice importante. Specialiștii au identificat până acum 23 de situri, cu aproximativ 520 de complexe arheologice. Peste 500 sunt morminte de incinerație, vechi de mii de ani, iar descoperirile acoperă o perioadă de peste trei milenii.
O descoperire neașteptată pe traseul unei căi ferate din România. Peste 500 de morminte vechi de mii de ani
Cercetările arheologice preventive realizate pe traseul viitoarei căi ferate modernizate Caransebeș-Lugoj au scos la lumină 23 de situri arheologice, care oferă informații despre comunitățile care au locuit în această zonă din preistorie până în Evul Mediu timpuriu, conform Agerpres.
Cea mai spectaculoasă descoperire este o necropolă de incinerație din Epoca Bronzului, identificată la Sacu, în județul Caraș-Severin. Necropola aparține culturii Balta Sărată.
În zona cercetată până acum au fost identificate aproximativ 520 de complexe arheologice, dintre care peste 500 sunt morminte de incinerație.
Osemintele au fost depuse fie direct în gropi, fie în vase ceramice. Alături de acestea au fost descoperite obiecte precum unelte din piatră și lame de silex.
Un fragment de obsidian arată legături la mare distanță
Printre descoperiri se află și un fragment de obsidian, o rocă vulcanică folosită în trecut pentru confecționarea unor obiecte și unelte.
Prezența acestuia este importantă pentru arheologi deoarece indică existența unor legături între comunitățile locale și populații aflate la distanțe considerabile.
„Descoperirea unui fragment de obsidian indică existența unor legături între comunitățile locale și populații aflate la mari distanțe”, a explicat Silviu Ene, arheolog în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și coordonator al cercetărilor.
Descoperiri din mai multe epoci
Cercetările nu au scos la lumină doar vestigii din Epoca Bronzului. Arheologii au identificat și așezări datând din perioada romană, Antichitatea târzie și Evul Mediu timpuriu.
O altă zonă importantă este Căvăran Gară, în județul Caraș-Severin, unde au fost descoperite peste 30 de complexe arheologice, majoritatea datând din Antichitatea târzie.
Inventarul descoperit aici include ceramică, monede, obiecte de podoabă, fragmente de sticlă și materiale de construcție de tradiție romană.
Descoperirile contribuie la reconstituirea modului în care a fost locuită această parte a Banatului de-a lungul mai multor milenii.
Cercetările sunt realizate de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, în cadrul lucrărilor arheologice preventive asociate proiectului de modernizare a căii ferate Caransebeș-Lugoj.
Calea ferată intră în modernizare
Tronsonul Caransebeș-Lugoj face parte din magistrala feroviară Caransebeș-Lugoj-Timișoara-Arad, aflată în proces de modernizare.
Lotul Caransebeș-Lugoj are aproximativ 40 de kilometri, iar proiectul prevede modernizarea infrastructurii pentru creșterea vitezei de circulație a trenurilor.
Astfel, lucrările de infrastructură au scos la suprafață vestigii care oferă o imagine asupra vieții comunităților care au locuit în această regiune cu mii de ani înainte ca trenurile să ajungă în Banat.
