VIDEO Salariile și pensiile, în pericol. Criza politică duce România spre "junk"

Într-un interviu acordat pentru Newsweek România, Gabriel Biriș avocat și fondator The Tax Institute afirmă că România a intrat într-o criză politică exact într-un moment extrem de delicat la nivel internațional.

Citește și: Ajutor la pensie pentru o categorie de pensionari. 100 kWh de energie electrică gratuit în fiecare lună

Salariile și pensiile, în pericol. Criza politică duce România spre „junk”

Newsweek Report: Cât de mult influențează criza politică situația economică a României?

Gabriel Biriș, avocat, fondator The Tax Institute: Era cel mai prost moment pentru ca, la toate crizele pe care le vedem în jurul nostru, să mai adăugăm și una internă. Am văzut, săptămânile trecute, explozia prețurilor la benzină și motorină ca urmare a războiului din Golf. Nu e numai asta, sunt multe alte probleme generate de acest război. Avem de ani de zile acest război oribil la granițele noastre, pornit de Rusia împotriva Ucrainei. Noi, în toată criza asta, ne-am gândit că trebuie să adăugăm și o criză politică, promovând moțiunea de cenzură și picând guvernul.

Citește și: VIDEO Cum pot fi scăzute taxele și impozitele românilor? Ce trebuie făcut rapid pentru redresarea economiei?

Dar ideea e: ok, pici guvernul, distrugi ușor. Motivele pentru care s-a promovat această moțiune mi s-au părut ridicole. Adică să vină PSD-ul și să acuze Guvernul Bolojan că nu a redus suficient costurile de funcționare, când toate măsurile privind reducerea costurilor au fost întârziate de PSD. Mi se pare puțin ciudat.

Citeşte şi: Gabriel Biriş: România începe să arunce "bolovanii" căraţi ani în şir. Ce schimbă Ordonanţa Trenuleţ

PSD s-a comportat mereu ca un partid de opoziție, deși se afla la guvernare.

PSD-ul nu a avut nicio problemă cu creșterea impozitelor. Pachetul de creștere a impozitelor a fost aprobat pe repede înainte, celelalte măsuri au fost blocate. În fine, ce punem în loc? Cred că socoteala lor a fost că PNL-ul va scăpa de Bolojan și că vor face în continuare același guvern PNL-PSD-UDMR, poate fără USR, că deranjează și nici nu era nevoie de voturile lor.

Citește și: VIDEO Pensiile nu vor putea fi indexate în 2027 așa cum s-a promis. Cât vor pierde pensionarii?

Numai că socoteala din târg nu s-a potrivit cu cea de acasă, pentru că PNL-ul a luat decizia în BPN că nu colaborează cu PSD-ul. Acum domnul președinte are o ecuație foarte dificilă. Nu se mai închid calculele. Vom vedea ce va fi. Sper să nu se prelungească foarte mult. Sper ca cei care au generat criza să-și asume și ieșirea din ea.

În momentul de față, dacă toți exclud, inclusiv președintele, o colaborare cu AUR, rămâne doar soluția unui guvern minoritar, susținut punctual în Parlament. Am mai avut asta în trecut. Nu e bine, pentru că agențiile de rating și finanțatorii internaționali au nevoie de o guvernare cât de cât solidă. Ori o guvernare minoritară numai solidă nu e. Dar e mai bine decât ce avem acum.

Din 1982 încoace, Germania a avut doar patru cancelari, iar România a avut 26 de premieri, incluzându-i pe cei interimari. Iar asta se vede pe toate palierele.

Ne-am uitat și noi la situația asta, inclusiv la Ministerul de Finanțe, dar mai ales la Ministerul Educației. Ministerul Educației cred că a avut cel mai scurt mandat mediu după Revoluție. Și se vede. România are analfabetism funcțional de 45%, conform ultimelor teste PISA, ceea ce este scandalos și extrem de îngrijorător.

După ce că structura demografică a României nu ne ajută, în sensul că cea mai numeroasă generație este generația decrețeilor, cei născuți în perioada ’67–’70, care urmează să iasă masiv la pensie, generația care intră în piața muncii este cam la jumătate numeric. Iar dintre aceștia, aproape jumătate sunt analfabeți funcțional. Adică nu înțeleg ce citesc. Cine va putea plăti pensiile astea, care au fost și majorate foarte mult?

Citeşte şi: Gabriel Biriş: România începe să arunce "bolovanii" căraţi ani în şir. Ce schimbă Ordonanţa Trenuleţ

Aici e o altă discuție. Pe lângă problemele de deficit de forță de muncă, avem și perspectiva de a ajunge la junk. Și nu este ceva foarte îndepărtat.

Ca să o spun mai plastic, la școală nota 5 e de trecere. Dacă ai 4,50 se rotunjește la 5 și ai trecut. Dacă ai 4,40 nu mai treci. Noi stăm la 4,50 în momentul de față. Adică BBB minus, cu perspectivă negativă. Asta înseamnă că un pas mai jos înseamnă junk.

Problema cu junk nu e doar că ne cresc dobânzile, că oricum sunt foarte mari. Probabil că nu te mai împrumută nimeni, decât cămătarii. Și, în lipsa unui investment grade, o aterizare dură devine iminentă.

Să nu uităm că în 2010, după criza financiară, când guvernanții ne spuneau că la noi nu va fi criză și ne trimiteau să cumpărăm case în SUA că s-au ieftinit, singura soluție a fost FMI-ul. Împrumutul de la FMI a venit la pachet cu măsuri oribile: creșterea abruptă a TVA, scăderi de salarii la bugetari cu 25%, ceea ce ne-a trimis direct în recesiune.

România ajunsese în 2014–2015 să îndeplinească toate criteriile financiare pentru aderarea la zona euro. În 2015 aveam deficit sub 2% din PIB. După aceea au început populismele. În 2016, după perioada guvernului tehnocrat, au început tot felul de legi în Parlament care au crescut deficitul. Am stat puțin sub 3%, după care a explodat.

Noi eram singura țară din UE aflată în procedură de deficit excesiv înainte de pandemie. Pandemia și războiul i-au făcut pe cei de la Bruxelles să închidă ochii și am ajuns nu la 3%, ci la 9,3%.

Anul trecut am închis la 7,9% și am văzut că asta a fost unul dintre reproșurile autorilor moțiunii: că Guvernul Bolojan ar fi spus că deficitul e 7,6 și a mințit. Nu e corect. 7,6 și 7,9 sunt rezultate ale unor metodologii diferite. Guvernul calculează pe cash, Comisia pe ESA, adică ia în calcul și obligațiile neplătite.

La Tax Institute am început de anul trecut să analizăm execuțiile bugetare și am estimat că deficitul ar putea ajunge între 9,6 și 13% din PIB, în funcție de fondurile europene. A ieșit 7,9 pentru că s-a schimbat trendul. Iar cel care a schimbat trendul a primit moțiune.

Dacă luăm cel mai negru scenariu și ajungem la junk, ar putea statul român să fie în imposibilitatea de a plăti pensiile și salariile?

Da. Acesta este marele risc. În momentul în care te uiți la structura bugetului și vezi că cheltuielile cu asistența socială, salariile bugetarilor și dobânzile reprezintă aproape 100% din veniturile fiscale, restul — bunuri, servicii, investiții — sunt fie din împrumuturi, fie din fonduri europene.

În momentul în care ai o astfel de criză, mai scad și veniturile. Suntem într-o situație foarte delicată. S-au luat mult prea puține măsuri. În lipsa unor măsuri extreme de reducere a evaziunii și a cheltuielilor bugetare, singura soluție rapidă era creșterea TVA și a accizelor, pentru că acestea garantează venituri mai mari.

Dacă nu erau luate măsurile astea, aveam junk din iunie-iulie anul trecut.

Ce nu s-a făcut și se putea face, cu impact bugetar mic, era redarea încrederii investitorilor în România. Din păcate, multitudinea de modificări legislative, multe fără sens, au afectat grav această încredere. Sunt modificări care nici măcar nu pot fi implementate și pot genera blocaje.

Se putea sta puțin, discuta și în coaliție, și cu specialiștii din mediul de afaceri și veni cu un pachet coerent.

Au început discuțiile despre impozitul minim pe cifra de afaceri. Noi am arătat că este toxic și că afectează cel mai grav industria prelucrătoare. Tu vorbești despre reindustrializare și lovești exact industria.

Au venit apoi cu limitarea deductibilității cheltuielilor de management, consultanță și redevențe. Noi am spus că această prevedere va bloca accesul României în OECD și riscă infringement din partea UE.

Limitarea deductibilității a rămas. Ce încredere să mai aibă investitorii? Multe dintre investițiile din România nu au fost investiții noi, ci profituri reinvestite și bani atrași de la bănci pentru extinderea afacerilor.

Au redus IMCA la jumătate și au promis că îl scot de anul viitor. Au lăsat însă CAS-ul suplimentar pentru petrol și gaze, care afectează tot lanțul de distribuție.

Din fericire, pentru că vrem să intrăm în OECD, au scos barbarismul cu limitarea cheltuielilor de management. Noi le-am spus clar: nu intrăm în OECD cu asemenea măsuri.