VIDEO Cum pot fi scăzute taxele și impozitele românilor? Ce trebuie făcut rapid pentru redresarea economiei?

Gabriel Biriș, fondator The Tax Institute, a explicat la Newsweek Report cum pot fi scăzute taxele și impozitele pentru cei care sunt cel mai împovărați de acestea. 

Cum pot fi scăzute taxele și impozitele românilor

Newsweek Report: Gabriel Biriș, sunteți și fondator The Tax Institute și aș vrea să vorbim despre inițiativele pe care le aveți.

Gabriel Biriș, fondator The Tax Institute: Am fondat împreună cu Ruxandra Jianu și Ana Bobircă The Tax Institute acum aproape patru ani, cu scopul de a determina, încetișor, încetișor, ca politicile publice în fiscalitate să fie bazate pe studii. Vedem numai la Codul Fiscal: s-a ajuns la peste 1.000 de modificări.

Citeşte şi: Gabriel Biriş: România începe să arunce "bolovanii" căraţi ani în şir. Ce schimbă Ordonanţa Trenuleţ

Și unele se bat cap în cap.

Multe sunt modificări ale modificărilor, altele modificări ale modificărilor modificărilor. Per total au trecut de 1.000. Dacă mai adăugăm și Codul de Procedură Fiscală și toate celelalte, ne ducem spre 1.500, poate chiar 2.000. Noi am început să facem primul studiu pe care l-am prezentat public în 2023, în septembrie, la Banca Națională a României.

Am făcut un inventar al modificărilor Codului Fiscal și impactul lor asupra execuției bugetare. Practic, am luat veniturile pe fiecare tip de impozit, le-am pus pe axa timpului raportat la PIB și apoi am arătat care au fost influențele modificărilor.

Ne-a rezultat că, în primii șapte ani și jumătate de existență a Codului Fiscal, fără impozite și taxe locale, au existat 554 de modificări, prin 109 legi și ordonanțe.

Numai ca să le înțelegi, cât timp irosești și noi, și companiile, și consultanții companiilor, dar și oamenii din ANAF, cei care trebuie să aplice legislația.

Între timp l-am actualizat. În următorii trei ani s-au mai adăugat încă pe atât, deci frecvența a crescut. Plus că în perioada asta am avut și cea mai blândă profesie liberală.

Doamnele de la contabilitate au ieșit în stradă cu RO e-Factura. Să nu uităm. De ce? Că așa i s-a năzărit ministrului să facă el digitalizare.

Apoi am făcut execuție. Am mai făcut și niște mini-studii pe evoluția încasărilor din impozitul pe dividende, ca să arătăm cât e de fluctuant în funcție de cum variază cotele de impunere. Am făcut analize trimestriale la execuția bugetară.

Anul trecut, ca să atragem atenția asupra toxicității impozitului minim pe cifra de afaceri, am prezentat public un studiu în care am luat datele din 2023, care erau disponibile, pentru că am considerat că e periculos să așteptăm bilanțurile din 2024, care apăreau în iunie 2024, am vrut să accelerăm un pic.

Le-am împărțit pe cele 1.070 și ceva de companii afectate, cu cifre de afaceri peste 50 de milioane, altele decât cele din petrol, gaze și bănci. Le-am împărțit pe sectoare de activitate să vedem care sunt cele mai afectate.

Toate erau afectate. Cel mai grav erau afectate distribuția și retailul, dar și industria prelucrătoare. Iar din industria prelucrătoare, printre cele mai afectate subsecțiuni era industria auto, de care depinde România.

În fine, acel studiu a generat discuții. A fost preluat ca referință în nota de fundamentare a USR, când au depus un proiect de lege pe care ulterior nu l-au mai urmărit.

Impozitarea veniturilor personale - propunere de reformă

Anul acesta am finalizat un studiu de care suntem foarte mândri. Se numește „Impozitarea veniturilor personale – propunere de reformă”.

Am făcut o radiografie a sistemului actual, ca să arătăm că nu mai putem continua așa. Astăzi, sarcina fiscală totală, impozitul și contribuțiile nu depind în principal de cât câștigi, ci de cum câștigi.

Practic, prin legislație, noi am creat cetățeni de rangul întâi și cetățeni de rangul doi. Cetățenii de rangul întâi sunt speciali, trebuie să plătească mai puțin sau deloc, iar cetățenii de rangul doi sunt angajații, care trebuie să dea aproape jumătate din ce câștigă la buget și tot ei plătesc impozite locale, TVA, accize.

Mulți români s-au simțit împovărați de taxe anul acesta.

Noi am venit cu o propunere de reformă plecată de la un principiu simplu: sarcina fiscală totală nu trebuie să depindă de cum câștigăm, ci doar de cât câștigăm. Baza de calcul a contribuțiilor trebuie plafonată la un nivel rezonabil.

Am făcut calcule de impact, păstrând cota de 16%, reducând corespunzător CAS și CASS, cum ar fi trebuit să fie în 2017, când domnul Dragnea a făcut revoluția fiscală. Ideea mutării contribuțiilor sociale a fost motivul pentru care mi-am dat demisia din Guvernul Cioloș după ce lideri din PSD au spus ca sunt trădător. Atunci au făcut mutarea, dar n-au făcut-o neutră, așa cum am gândit-o eu.

La salarii, care sunt cele mai mari venituri, n-aveai în bază contribuțiile angajațutlui. Și atunci au majorat brutul cu 21% au recalculat contribuțiile ca să rămână la fel ca înainte. Numai că la mutare au mărit CAS, au mărit CASS, în compensație au scăzut cota unică de la 16% la 10% și după aceea au spus că vin prea puțini bani la buget.

De fapt, au mutat vreo 12 miliarde din bugetul de stat în bugetul de pensii și au zis că suntem mai bogați și putem crește pensiile. Au lăsat și primarii fără bani. Totul s-a transformat într-o românească de-asta.

Plecând de la acest principiu, și anume sarcina fiscală așezată în funcție de cât câștigăm și de la problemele inventariate, am venit cu un set de 16 măsuri. Unele sunt mai revoluționare. De exemplu, eliminarea dublei impuneri la dividende. Dacă dividendul vine dintr-un profit pe care ai plătit deja 16%, sarcina fiscală totală ajunge prea mare.

Am propus ca impozitul pe profit plus impozitul pe dividende să fie 16%. Dacă profitul vine din venituri neimpozabile sau din paradisuri fiscale, atunci să fie tratat diferit. Am propus și transparentizarea sumelor parcate în paradisuri fiscale.

De asemenea, am propus eliminarea impozitului pe microîntreprinderi și transparentizarea fiscală a câștigurilor. Adică să nu mai conteze cum te organizezi, ci să conteze să faci profit și să plătești impozit pe profit.

Propunerea se bazează pe cota unică de 16%, dar una reală. Și articolul din Constituție care vorbește despre egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și discriminări, este tot articolul 16. Așa că am venit cu ideea „16 la puterea a treia”.

Ce șanse credeți că au aceste propuneri?

Speranța moare ultima. Noi considerăm că rolul nostru este să arătăm că există soluții și, prin discuții și consultări, să încercăm să convingem decidenții. În spatele propunerilor există un Excel cu vreo 700 de linii. Am primit informații și de la Casa de Pensii, și de la ANAF. Le-am compilat și am făcut calcule de impact. Ne-a ieșit pe plus.

Asta cerem tot timpul și noi, presa: un calcul de impact când se anunță câte o măsură fiscală. În ultima vreme au fost zeci, sute de măsuri fiscale. Unele se contrazic. Ai la începutul anului o măsură fiscală, după aia o anulezi, o schimbi. Balamuc total.

Uite ce n-am putut eu să înțeleg prin Ordonanța Trenuleț: au venit cu prevederi conform cărora toate companiile care au antrepozite fiscale trebuie să obțină alte autorizații. Sunt companii care funcționează impecabil de zeci de ani. De ce să le obligi să obțină alte autorizații? Spui că vrei să reduci cheltuielile statului, dar pui statul să aprobe alte dosare.

Nu înțeleg nici de ce comercianții angro de produse accizabile trebuie să se înregistreze și să obțină atestate. Ei nu comercializează produse accizabile, ci produse accizate. Acciza e deja plătită de producător sau importator. Ce sens are să ocupi resurse la vamă pentru asta? Din păcate, foarte multe măsuri au fost luate fără dialog și prin pompierism. Asta a creat o mare nemulțumire în mediul de business onest.

Una dintre modificările fiscale se referă și la facturarea de către cei care au contracte pe drepturi de autor. Adică eu ar trebui, deși nimeni nu ne-a dat o explicație oficială, să emit facturi către Newsweek, deși sunt persoană fizică și n-am avut niciodată firmă.

Dacă ai depășit plafonul de 395.000 de lei pe an, trebuia să te înregistrezi.

Nu, nu am depășit acest plafon. Sunt departe.

Dar pentru ce e nevoie de asta? Ce aduce statului în afară de costuri și birocrație? Eu nu cred că există în momentul de față soluție să emiți factură pe CNP.

Citeşte şi: VIDEO Sporuri nejustificate la stat. Gabriel Biriș: „Toate primele să fie legate de performanță”

Nu aduci niciun ban la buget, pentru că ești scutit de TVA dacă ești sub plafon. În plus, în cele mai multe cazuri, impozitul este reținut la sursă.

Sunt multe lucruri pe care nu le pot înțelege și nu le pot explica. Eu am făcut la un moment dat contract de muncă pentru o doamnă care o ajuta pe soția mea la menaj. Nu exista procedură pentru depunerea declarației 112 pe CNP. Au făcut procedura pentru că am insistat eu. Probabil că acum vor face procedură și pentru facturarea pe CNP.

Asta îmi amintește de cazul producătorilor agricoli. ANAF s-a dus la APIA, a văzut câte oi au oamenii și a calculat că sigur au depășit plafonul de TVA. Au început să emită decizii de impunere estimate. Așa au ajuns ciobanii cu oile la București. Atunci, ca ministru, am găsit soluția cu regimul special pentru agricultori, care funcționează și astăzi.

Ce măsură economică ar trebui luată cât mai repede?

În primul rând, să avem guvern. Apoi trebuie să aruncăm bolovanii din spinarea economiei. Impozitul minim pe cifra de afaceri, impozitul suplimentar pe petrol și gaze, impozitul suplimentar pentru bănci, impozitul pe stâlp, reducerea perioadei de recuperare a pierderilor. Cu asta ar trebui să începem.

Citeşte şi: Gabriel Biriş: România începe să arunce "bolovanii" căraţi ani în şir. Ce schimbă Ordonanţa Trenuleţ

Apoi trebuie măsuri care să reducă evaziunea și să întărească disciplina fiscală. Și trebuie eliminat acest tratament fiscal diferențiat pentru persoane fizice. Nu poți să ai sarcină fiscală între 1% și 43% și să spui că cetățenii sunt egali în fața legii. Asta distruge coeziunea dintre noi. Sunt soluții. Eu aș începe cu aruncatul bolovanilor din spate.