România se mândrește cu 17 produse cu denumire de origine protejată în UE. Ungaria are 90, iar Bulgaria 70

Produsele cu denumire de origine protejată (DOP) fac parte din sistemul de indicații geografice al Uniunii Europene care stabilesc drepturi de proprietate intelectuală pentru anumite produse ale căror calități sunt legate strâns de arealul de producție.

Sistemul de indicații geografice al UE protejează denumirile produselor care provin din anumite regiuni și au anumite calități sau ale căror renume este legat de teritoriul în care sunt produse. 

În luna iunie, Ministerul Agriculturii a anunțat că babicul de Buzău a devenit cel de-al 17-lea produs românesc ce intră pe lista celor protejate de legislația europeană.

Babicul de Buzău, al 17-lea produs românesc cu denumire de origine protejată în UE

Probabil că v-ați întrebat adesea care dintre tipurile de produse pe care le cumpărați e, de fapt, cel original.

După 1990, a explodat producția de alimente și băuturi „look-alike”, care le imită pe cele făcute în zona lor de baștină.

Citește și: Salamul de Sibiu, al treilea cel mai gustos salam din lume. Când și unde a fost făcut prima oară în România?

Nu mai știai care salam de Sibiu e, de fapt, cel adevărat sau dacă telemeaua de pe Sibiu chiar e făcută în acea zonă. Iar exemplele sunt nenumărate, inclusiv cu produse din import.

De aceea, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, legislația comunitară a devenit „umbrelă de protecție” și pentru țara noastră, în acest domeniu.

Conform legislației UE, indicațiile geografice stabilesc drepturi de proprietate intelectuală pentru anumite produse ale căror calități sunt legate strâns de arealul de producție, potrivit romania.representation.ec.europa.eu.

Adică, niciun alt producător nu poate eticheta un produs cu o anumită denumire, în afară de producătorul atestat în UE.

Citește și: "Sardeluţa marinată"', produs românesc recunoscut şi protejat în Uniunea Europeană. Cum se prepară

Indicațiile geografice pot fi: 

• DOP – denumire de origine protejată (pentru alimente și vin);
• IGP – indicație geografică protejată (pentru alimente și vin);
• IG – indicație geografică (pentru băuturi alcoolice și vinuri aromatizate).

Diferența dintre DOP și IGP ține de cantitatea de materie primă provenită din acea zonă geografică sau de cât din procesul de producție trebuie să se desfășoare în acea regiune. Indicația geografică (IG) se aplică doar băuturilor alcoolice și vinurilor aromatizate.

Salamul și telemeaua de Sibiu, printre produsele protejate în UE

În luna iunie, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a anunțat că „Babic de Buzău” a devenit al 17-lea produs agroalimentar care beneficiază de protecție europeană.

Celelalte 16 sunt; potrivit site-ului ministerului, madr.ro:

• Magiun de prune de Topoloveni (Indicație Geografică Protejată)
• Salam de Sibiu (Indicație Geografică Protejată)
• Novac afumat din Țara Bârsei (Indicație Geografică Protejată)
• Scrumbie afumată de Dunăre (Indicație Geografică Protejată)
• Telemea de Sibiu (Indicație Geografică Protejată)
• Cârnați de Pleșcoi (Indicație Geografică Protejată)
• Cașcaval de Săveni (Indicație Geografică Protejată)
• Salata cu icre de știucă de Tulcea (Indicație Geografică Protejată)
• Telemea de Ibănești (Denumire de Origine Protejată)
• Salată tradițională cu icre de crap (Specialitate Tradițională Garantată)
• Plăcintă dobrogeană (Indicație Geografică Protejată)
• Pită de Pecica (Indicație Geografică Protejată)
• Salinate de Turda (Indicație Geografică Protejată)
• Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din România (Specialitate Tradițională Garantată)
• Cârnați din topor din Vâlcea (Indicație Geografică Protejată)
• Batog de Sturion (Indicație Geografică Protejată)

Ministerul a anunțat, totodată, că, în prezent, România mai are 13 produse agroalimentare aflate în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene.

Chiar și cu ele, deși procesul poate dura și ani de zile, țara noastră ar ajunge la 30 asemenea produse recunoscute în UE.

În schimb, dacă privim la vecini, situația e cu totul alta, deși șările respective sunt mult mai mici decât România și nici nu au diversitatea de produse existentă la noi.

Citește și: Comisia Europeană a aprobat înscrierea "Salinate de Turda" ca produs românesc. Cum este preparat

Astfel, conform eAmbrosia, Registrul Oficial al Comisiei Europene pentru indicații georgrafice, Ungaria are aproximativ 90 de produse cu denumiri protejate, în timp ce Bulgaria are circa 70.

Cifra exactă poate varia în funcție de data verificării și de categoria inclusă.

Oricum, indiferent de aproximări, diferențele sunt clare și nu sunt deloc favorabile României.