Alegeri prezidențiale LIVE

Vezi rezultatele votului în timp real
Călin Georgescu 22,17 %
Marcel Ciolacu 20,40 %
94,81 %
Elena Lasconi 17,76 %
George Simion 14,21 %
Click aici pentru rezultate complete

"Sardeluţa marinată"', produs românesc recunoscut şi protejat în Uniunea Europeană. Cum se prepară

DE Mona Lazăr | Actualizat: 16.07.2024 - 15:31
"Sardeluţa marinată"', produs românesc recunoscut şi protejat în Uniunea Europeană Foto: Profimedia Images
"Sardeluţa marinată"', produs românesc recunoscut şi protejat în Uniunea Europeană Foto: Profimedia Images

"Sardeluţa marinată"', produs românesc recunoscut şi protejat în Uniunea Europeană. Cum se prepară. Comisia Europeană a aprobat, marţi, înscrierea produsului românesc "Sardeluţă marinată" în registrul Specialităţilor Tradiţionale Garantate (STG).

SHARE

Comisia Europeană a aprobat, marţi, înscrierea produsului românesc "Sardeluţă marinată" în registrul Specialităţilor Tradiţionale Garantate (STG).

Potrivit sursei citate, "Sardeluţa marinată" este obţinută prin marinarea şprotului, putând rezulta trei varietăţi diferite în funcţie de marinada folosită. După adăugarea vinului, uleiului de floarea soarelui sau a uleiului de floarea soarelui cu ardei iute la şprotul marinat şi aromat cu diferite ingrediente, produsul capătă gusturi distincte, cu calităţi organoleptice specifice.

Citește și: Comisia Europeană a aprobat înscrierea "Salinate de Turda" ca produs românesc. Cum este preparat

În mod tradiţional, următoarele ingrediente sunt folosite pentru marinarea peştelui: sare neiodată, oţet de vin, vin alb, zahăr, ulei de floarea soarelui, praf de boia dulce, ardei iute, boabe de piper negru, foi de dafin, ardei iute, ardei iute şi seminţe de coriandru.

Denumirea produsului indică specificul materiei prime - şprotul fără cap şi eviscerat - şi modul de preparare (marinare).

"Sardeluţa marinată"', produs românesc recunoscut şi protejat în Uniunea Europeană

La nivel european, România are recunoscute şi protejate 13 produse, din care 11 cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP): Magiun de prune de Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Telemea de Sibiu, Cârnaţi de Pleşcoi, Caşcaval de Săveni, Salata cu Icre de Ştiucă de Tulcea, Plăcintă dobrogeană, Pită de Pecica, Salinate de Turda, unul cu Denumire de Origine Protejată (DOP), respectiv Telemea de Ibăneşti şi un alt produs cu Specialitate Tradiţională Garantată (STG) - Salată tradiţională cu icre de crap.

Citește și: Războiul țuicii românești cu palinca ungurească. Cine are mai multe produse recunoscute de UE?


Alte produse identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european sunt: respectiv Telemea de Vaideeni, Brânză de burduf de Bran, Gem de rubarbă, Brânza de Gulianca, Virşli de Hunedoara, Salam de Nădlac, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc, arată Agerpres.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te