luni 06 octombrie
EUR 5.0889 USD 4.3349
Abonează-te
Newsweek România

România are 1.100 km de autostrăzi. Ungaria 1.800, cu un teritoriu de două ori şi jumătate mai mic

Data publicării: 24.04.2025 • 09:45 Data actualizării: 24.04.2025 • 10:16
Autostrada A7, şantierul de la traversarea râului Buzău, la Vadu Paşii - Foto: INQUAM PHOTOS/Casian Mitu
Autostrada A7, şantierul de la traversarea râului Buzău, la Vadu Paşii - Foto: INQUAM PHOTOS/Casian Mitu
Autostrada A7, şantierul de la traversarea râului Buzău, la Vadu Paşii - Foto: INQUAM PHOTOS/Casian Mitu
Autostrada A7, şantierul de la traversarea râului Buzău, la Vadu Paşii - Foto: INQUAM PHOTOS/Casian Mitu

România avea, la finalul anului trecut, numai 1.100 de kilometri de autostrăzi, în timp ce Ungaria avea 1.800 km, cu un teritoriu naţional de două ori şi jumătate mai mic.

Lungimea reţelei de drumuri publice din România totaliza 86.847 km la finalul anului 2024, din care 17.994 km erau drumuri naţionale, 35.091 km erau drumuri judeţene şi 33.762 km drumuri comunale.

Aşa arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Din lungimea drumurilor naţionale, 6.189 km erau drumuri internaţionale, 1.137 km autostrăzi şi 121 km drumuri expres.

Numărul de kilometri de autostrăzi şi, în general, densitatea infrastructurii fizice a unui stat defineşte gradul de dezvoltare al acestuia, pentru că pe infrastructura aceasta se fac afaceri.

România are 1.100 km de autostrăzi. Ungaria 1.800, cu un teritoriu de două ori şi jumătate mai mic

Camioanele, dubele, tirurile cară marfă pe contract, care însewamnă rulaj financiar, ce înseamnă profit, care duce la taxe plătite statului român şi, prin urmare, la venituri suplimentare la bugetul de stat.

”La 31.XII.2024, lungimea reţelei de drumuri publice totaliza 86.847 km, dintre care 17.994 km (20,7%) drumuri naţionale, 35.091 km (40,4%) drumuri judeţene şi 33.762 km (38,9%), drumuri comunale”, arată datele INS.

Spre comparaţie, Ungaria avea în anul 2022, conform Statista, 1868 de kilometri de autostrăzi. Faţă de numai 267, în 1990. România, în 1990, avea numai cei 120 km de autostradă dintre Bucureşti şi Piteşti, conform News.ro.

Citeşte şi: „Autostrada imposibilă” se contruiește în România și este cel mai scump proiect din toate timpurile

Aceştia fuseseră edificaţi de Ceauşescu, special pentru a exporta maşinile fabricate la Uzina Dacia, de la Colibaşi, o localitatea care a fost acum înghiţită de oraşul Mioveni, un satelit al Piteştiului.

Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice înregistra: 51,5% (44.752 km) drumuri modernizate (în proporţie de 94% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu).

Alte 23,7% (20.563 km) sunt drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 24,8% (21.532 km) drumuri pietruite şi de pământ.

Citeşte şi: România va ajunge la 1.500 km de autostrăzi în 2025. Ce state importante depăşim anul acesta?

În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 25,7% din lungimea drumurilor modernizate şi 37,7% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.

Din lungimea drumurilor naţionale, 6.189 km (34,4%) erau drumuri internaţionale, 1.137 km (6,3%) autostrăzi şi 121 km (0,7%) drumuri expres.

Din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 2.323 km (12,9%) erau drumuri cu 4 benzi, 314 km (1,7%) drumuri cu 3 benzi şi 39 km (0,2%) drumuri cu 6 benzi.

Citeşte şi: Buget de 4.326.590.000.000 lei, pentru autostrăzi și căi ferate. Care sunt prioritățile până în 2028

Lungimea drumurilor judeţene cuprindea în proporţie de 52,7% drumuri modernizate şi 33,3% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite.

La 31.XII.2024, lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însuma 10.611 km, din care 10.515 km (99,1%) linii cu ecartament normal, 91 km (0,9%) linii cu ecartament larg şi 5 km linii cu ecartament îngust.

Autostrada A7, şantierul de la traversarea râului Buzău, la Vadu Paşii - Foto: INQUAM PHOTOS/Casian Mitu

Densitatea liniilor la 1.000 km2 teritoriu era de 44,5‰. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (206,3‰), regiunea Vest (60,0‰), regiunea Nord-Vest (47,8‰) şi regiunea Sud-Muntenia (43,8‰).

La aceeaşi dată, lungimea căilor principale era de 5.961 km, reprezentând 56,2% din lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare.

Mai multe articole din secțiunea Economie

Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Newsweek România Abonamente

Print

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Fără reclame
Abonează-te
Print + Digital

Print + Digital

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Digital

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Newsweek România
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te
Newsweek România
Newsweek România Ultima oră
Newsweek România
Ultima oră