Cristian Păun: Riscăm să pierdem 6.000.000.000 € din PNRR, cu guvern interimar, fără continuarea reformelor
Există riscul să pierdem cel puţin 6.000.000.000 €, din fondurile europene, din PNRR, cu guvern interimar şi fără continuarea reformelor, a avertizat în exclusivitate pentru Newsweek România profesorul universitar de la ASE, Cristian Păun.
Ultimul an a fost bun, pentru că Guvernul Bolojan a făcut ceea ce trebuia, explică universitarul, dar, de la transformarea Executivului în guvern interimar, până la nominalizarea premierului desemnat, Eugen Tomac, s-au pierdut bani serioşi.
Cristian Păun a explicat Newsweek România că "cuantificarea pleacă de la ceea ce nu s-a mai realizat", din ceea ce putea fi realizat, dacă Guvernul Bolojan nu ar fi fost demis de către Parlamentul României.
Motivul este că un guvern cu puteri depline a devenit un guvern puteri limitate, care nu are aceeaşi forţă constituţională, ce defineşte actul de guvernare, ca atare.
Cristian Păun: Există riscul să pierdem cel puţin 6.000.000.000 €, din fondurile europene, de pe PNRR
Profesorul Păun se referă la Legea salarizării unitare, care nu va fi aplicată imediat şi va presupune costuri mărite. Dacă vorbim despre Legea salarizării unitare, impactul este de 8 miliarde de lei anual, adică în jur de 1,5 miliarde de euro.
Această sumă reprezintă costurile suplimentare existente la bugetul de stat, pentru reașezarea grilelor salariale. Care oricum sunt inflaţioniste. Apoi, este vorba despre banii care s-ar putea pierde, foarte mulţi, pe fondurile europene, de exemplu din PNRR. Dar nu numai.
"Mă refer la câteva legi, care erau pe tapet. În primul rând, vorbim despre Legea salarizării unitare, care deocamdată nu este clar în ce variantă va fi adoptată și care va fi impactul ei bugetar final.
Citeşte şi: Ministerul Sănătății a plătit peste 270 de milioane de lei pentru investiții din PNRR în ultima lună
Este estimat un impact bugetar de 8 miliarde de lei. Dar, având în vedere presiunile din stradă și politice, mediatice, s-ar putea ca această lege să vină ulterior cu niște modificări, în Parlament, care vor ridica presiunea bugetară de la 8 miliarde de lei, la mai mult.
Posibil să vedem inclusiv negocieri, la formarea noului Guvern, pe anumite categorii, ce vor primi bani în plus. O revizuire a condițiilor, criteriilor, acei coeficienți, condiționând astfel acceptarea acestor condiții de către Guvern."
Răul substanţial încă nu s-a produs, dar poate să urmeze. Principalul lucru ce trebuie făcut este continuarea restructurării fiscal-bugetare, pe foaia de parcurs stabilită cu Comisia Europeană, pentru că altfel suntem monitorizaţi ce facem şi urmează să avem mari probleme.
"Deocamdată, efectele nu sunt neapărat vizibile sau ușor de cuantificat, dar sunt potențial negative, în funcție de ce va urma. Răul semnificativ încă nu s-a produs. Nu știm cu ce agendă vine noul guvern, cât de mult dintre reformele avute în vedere de vechiul Guvern vor fi continuate de noul Guvern și sub ce formă.
Trebuie să continuăm această restructurare fiscal-bugetară, să mergem în continuare pe direcția de până acum, dacă avem o foaie de parcurs. Trebuie să ajungem la un anumit deficit bugetar, într-un interval de timp agreat cu UE și creditorii internaționali. În acest moment, sunt toți în așteptare."
Cel mai important e ce facem cu fondurile europene. Din cele 11 miliarde de euro, din PNRR, anul acesta, în perioada următoare, putem pierde cam 6 miliarde. Şi mai consistent e exerciţiul bugetar de tragere de bani europeni, pe fonduri europene clasice.
Sunt 31 de miliarde de euro, defalcaţi pe agenţii de management şi ministere. În acest moment, nu se întâmplă nimic: toată lumea aşteaptă să vadă ce guvern vine.
"Putem să pierdem fonduri europene, putem să pierdem fonduri din PNRR. În momentul de față, sunt în joc undeva la 11 miliarde de euro, din PNRR, dintre care se pot pierde cam jumătate, vreo 6 miliarde de euro.
Sigur că sunt și banii ceilalți, clasici, fonduri europene clasice, unde întârzierile erau mari și au redevenit problematice, odată cu această situație interimară de guvernare. Sunt 31 de miliarde de euro, din programul fondurilor europene “clasice”, Politica de Coeziune, exerciţiul financiar 2021-2027. Banii se pot pierde prin aşa-zisa „regulă N+3".
Prea birocraţi
Anul acesta, accentul se pune pe dezvoltarea infrastructurii și accelerarea tranziției către o economie verde, prin programe naționale și regionale. Chiar dacă îl avem pe Dragoș (n. red.: Pîslaru) acolo și încearcă să pună presiune cât poate, ca ministru al Fondurilor Europene, pe structurile din subordine. Dar fondurile europene nu se implementează doar de către Ministerul Fondurilor Europene, cele mai multe sunt descentralizate către ministere."
Concluzie. România este un stat birocratic, în sensul rău al cuvântului. Birocraţia atragerii banilor europeni este monumentală şi, aşa cum vom vedea mai jos, în subsolul articolului, este bazată de pe o structură complicată de agenţii de management, gestionate în feluri diferite, unele de către ministere, altele nu.
Principala problemă este că tot sistemul e prea sofisticat. Spre deosebire de mecanismele naturale, care supravieţuiesc pentru că sunt competitive organic, mecanismele artificiale create de mintea omului sunt lente, birocratice, greoaie, supuse erorilor.
Birocraţia europeană lentă, dar funcţională, a fost replicată la nivel naţional şi se împotmoleşte în imobilismul organic al instituţiilor autohtone, care au tot felul de motive să se mişte încet sau deloc, inclusiv acela că nu există cravaşa ministrului plin, care să fie agitată prin aer.
România a pierdut sau a riscat să piardă aproximativ 3,5 - 4 miliarde de euro, din fondurile structurale și de coeziune, alocate în primele două exerciții financiare majore, 2007-2013 și 2014-2020.
Mai jos, defalcarea fondurilor europene clasice, pe instituţii şi autorităţi de management.
Fondurile europene clasice (Politica de Coeziune 2021-2027) sunt grupate în programe naționale sectoriale și programe regionale. Ministerele sau instituțiile speciale, dedicate, acționează ca autorități de management (AM), gestionând bugetele, pe domenii specifice.
MIPE (Ministerul investiţiilor şi Fondurilor Europene) e dispecerul principal al fondurilor europene, după ce iniţial, în 2007, a fost Ministerul Finanţelor.
În Programul de Dezvoltare Durabilă (PDD), sunt de atras peste 5,2 miliarde de euro, alocați pentru infrastructura de mediu.
În Programul Tranziție Justă (PTJ), aproximativ 2,5 miliarde de euro aşteaptă să fie folosiţi pentru sprijinirea județelor miniere sau intens industrializate (Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova şi Mureș).
În Programul Educație și Ocupare (PEO), în jur de 4,3 miliarde de euro sunt dedicați pieței muncii, formării profesionale și reducerii abandonului școlar.
Programul Incluziune și Demnitate Socială (PIDS) are pregătiţi pentru România peste 4,1 miliarde de euro, destinați sprijinirii grupurilor vulnerabile, asistenței sociale și persoanelor vârstnice.
Programul Growth / Competitivitate are finanțări pentru digitalizarea IMM-urilor și cercetare.
Programul Sănătate (PS) are cam 5,8 miliarde de euro, pentru construcția de spitale, dotări medicale și digitalizarea sistemului sanitar (gestionat în parteneriat cu Ministerul Sănătății).
La Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), Programul Transport (PT) gestionează cel mai mare buget sectorial unic, de peste 9,6 miliarde de euro, aşa cum s-a întâmplat întotdeauna. Banii sunt alocați direct marilor companii din subordine (CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex), pentru autostrăzi, căi ferate moderne și infrastructură de metrou.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) se ocupă de programele regionale (PR). Cele opt programe regionale, cu un buget cumulat de peste 11 miliarde de euro, sunt gestionate direct de către agențiile de dezvoltare regională (ADR-urile din cele opt regiuni de dezvoltare), ca autorități de management independente, în timp ce MDLPA coordonează politicile de dezvoltare urbană, reabilitare termică și infrastructură locală, finanțate prin acestea.
Programele Interreg (Cooperare Teritorială) sunt programe de cooperare transfrontalieră (ex. România-Bulgaria, România-Ungaria).
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) gestionează Programul Creștere Inteligentă, Dgitalizare și Instrumente Financiare (PCIDIF): Bugetul este de circa 2,2 miliarde de euro, axat pe digitalizarea Administrației Publice (cloud guvernamental, servicii publice electronice) și finanțarea institutelor de cercetare și inovare.
Alte ministere cu alocări specifice sunt
- Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care gestionează programele naționale pentru Afaceri Interne (securitatea frontierelor, managementul migrației și azilului).
- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: Implicat ca beneficiar major sau structură-suport în proiectele de biodiversitate și împăduriri din cadrul PDD.
