SUA vor să facă Hidrocentrala Porțile de Fier 3 în Serbia. România nu a fost consultată și se cam opune
Ambasada Statelor Unite la Belgrad a lansat o invitație publică pentru construirea centrale Porțile de Fier 3, unul dintre cele mai mari proiecte energetice din Europa de Sud-Est. Ce înseamnă acest lucru și care sunt posibilele consecințe
Ambasada Statelor Unite ale Americii în Serbia a publicat o invitație publică de exprimare a interesului pentru participarea la proiectul de construcție a centralelor hidroelectrice reversibile Porțile de Fier 3, făcând astfel un nou pas către realizarea unuia dintre cele mai mari proiecte energetice din Europa de Sud-Est.
SUA vor să facă Hidrocentrala Porțile de Fier 3 în Serbia. România nu a fost consultată și se cam opune
Posibilitatea ca ambasada americană să lanseze o astfel de invitație a fost deschisă printr-un acord interstatal. În timp ce o parte a publicului reacționează violent la această știre, o parte dintre experți evidențiază ideile bune ale unui astfel de proiect.
Kapor: Un proiect necesar, dar nu cu prețul ocolirii procedurilor
Expertul în energie Miodrag Kapor consideră că acesta este un proiect de o importanță excepțională pentru Serbia, dar avertizează că publicul nu dispune încă de suficiente informații pentru a putea evalua toate consecințele sale.
„Proiectul este important, implică investiții mari, dar prezintă și necunoscute, astfel încât nu putem spune cu certitudine ce se ascunde în spatele lui. Din ceea ce știm, ambasada invită companiile americane să se implice într-un proiect strategic nu doar pentru Serbia, ci și pentru regiune, deoarece acesta are potențialul de a deveni o centrală electrică de bază”, a declarat Kapor pentru „Vreme”.
El reamintește că implicarea americană este o consecință a acordului strategic deja semnat între cele două țări.
„Cu siguranță, Serbia are nevoie de un astfel de proiect, cu siguranță rolul Statelor Unite este binevenit pentru a acționa eventual ca mediator între Serbia și România, deoarece este necesar și consimțământul României, iar aceasta este membră a alianței NATO și un partener apropiat al Statelor Unite. „Statele Unite sunt cu siguranță binevenite să ajute în acest sens, la fel ca tehnologia și expertiza americană”, spune Kapor.
România se opune proiectului
Acum doi ani, România a avertizat că construcția hidrocentralei nu trebuie să pună în pericol stabilitatea centralelor hidroelectrice comune existente Porțile de Fier 1 și 2. Atunci, ministrul român al energiei, Sebastian Burduja, a declarat că Bucureștiul nu va susține o soluție care ar putea afecta negativ sistemul existent de pe Dunăre.
De aceea, sunt în curs discuții între ministerele competente ale celor două țări și comisiile mixte care evaluează consecințele hidrologice și ecologice ale proiectului.
Pe lângă dimensiunea internațională, proiectul ridică de ani de zile întrebări cu privire la posibilul impact asupra mediului, precum și la metoda de finanțare și selecția contractanților.
Corupția ca problemă
Citește și: Gard fotovoltaic sau acoperiș solar - care produce mai multă energie? Rezultatul este surprinzător
Modul în care este implementat proiectul poate genera probleme politice și instituționale grave, consideră Kapor.
„Problema este că SUA, sub actuala administrație, intră într-un conflict strategic profund cu Uniunea Europeană, iar așa-numita relație tranzacțională dintre Casa Albă și alte guverne conține elemente care suscită îndoieli serioase. De aceea, Uniunea Europeană, cu procedurile sale, reprezintă un obstacol în calea acestui tip de elaborare a politicilor”, spune el.
Cea mai mare necunoscută este dacă proiectul va fi dezvoltat prin proceduri transparente sau prin acorduri bilaterale.
„Dacă acest lucru are potențialul de a se încheia cu un acord bilateral între cele două părți, se deschid mult mai multe necunoscute și aspecte potențial negative decât pozitive.
Este puțin probabil ca Serbia să poată încheia efectiv un acord cu România fără o anumită mediere americană, dar acordurile care depășesc procedurile stabilite de Comisia Europeană îndepărtează cu siguranță Serbia de Uniunea Europeană și deschid un spațiu sporit pentru potențială corupție”, consideră Kapor.
Problema nu este implicarea americană în sine, ci modul în care se iau deciziile.
„Corupția duce de obicei la un profesionalism inadecvat. Practica actualei administrații americane este de a include organizații, persoane și companii care neglijează procedurile obișnuite prin conexiunile lor personale și nepotism”, apreciază Kapor.
Reacții violente pe rețelele sociale
Anunțul ambasadei americane a provocat, de asemenea, numeroase reacții pe rețelele sociale, unde s-au deschis discuții cu privire la faptul dacă este vorba de un parteneriat strategic legitim sau de o extindere suplimentară a influenței americane asupra proiectelor cheie de infrastructură din Serbia.
Analistul politic Saša Paunović a apreciat că este problematic faptul că ambasada unei țări străine își asumă practic rolul de mediator într-un proiect de importanță națională.
