România a depășit ținta PNRR pentru împăduriri. Județele unde s-au plantat cele mai multe păduri
România a depășit ținta de împădurire stabilită prin PNRR, cu peste 20.700 de hectare împădurite și reîmpădurite. Doljul conduce clasamentul județelor, cu peste 3.100 de hectare, urmat de Constanța și Galați.
România a depășit ținta stabilită prin PNRR pentru împăduriri și reîmpăduriri. Ministerul Mediului anunță că 20.716 hectare au procese-verbale finale și au fost verificate de Gărzile Forestiere, în condițiile în care ținta pentru acest jalon era de 18.000 de hectare.
România a depășit ținta PNRR pentru împăduriri. Județele unde s-au plantat cele mai multe păduri
La nivel național, au fost împădurite și reîmpădurite 20.716 hectare, ceea ce reprezintă peste 115% din ținta PNRR de 18.000 de hectare, potrivit datelor transmise de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
În plus, au fost realizate 13 hectare de păduri urbane, obiectivul stabilit prin PNRR fiind astfel îndeplinit integral.
Ministerul anunță și finalizarea a 109 pepiniere, cu 19 mai multe decât ținta prevăzută în program, de 90 de pepiniere.
Doljul, pe primul loc
Cele mai mari suprafețe împădurite au fost realizate în Dolj, unde au fost raportate 3.116,7 hectare.
Pe următoarele locuri se află:
- Constanța – 2.275,2 hectare;
- Galați – 1.547 hectare;
- Botoșani – 1.420 hectare.
Investițiile au vizat atât înființarea unor păduri noi, cât și reîmpădurirea suprafețelor afectate de calamități. Au fost finanțate inclusiv păduri urbane și perdele forestiere de protecție în jurul localităților, între terenuri agricole sau de-a lungul căilor de comunicație.
Pentru campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane, alocarea prin PNRR a fost de aproximativ 307 milioane de euro. Alte 50 de milioane de euro au fost alocate pentru dezvoltarea capacităților de producere a materialului forestier de reproducere.
Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, spune că rezultatele contribuie la protejarea solului, îmbunătățirea calității aerului și creșterea rezilienței în fața secetei, caniculei și inundațiilor, scrie news.ro.