Pensiile cresc în 2027, dar banii pierduți în ultimii doi ani nu se mai recuperează. Ce zice Ministerul Muncii
Pensionarii români au intrat în 2026 cu pensiile înghețate și au rămas fără indexarea anuală prevăzută de lege. Creșterea prețurilor a redus astfel puterea de cumpărare a veniturilor fixe, iar întrebarea este dacă pierderea acumulată în ultimii doi ani va fi recuperată.
Ministerul Muncii a răspuns pentru Newsweek România și precizează că, în prezent, legislația nu prevede un mecanism distinct de compensare a acestei pierderi.
Pensiile din România nu au mai fost majorate prin mecanismul anual de indexare în 2025 și 2026. Măsura a fost justificată de Guvern prin situația fiscal-bugetară și necesitatea reducerii deficitului.
Pensiile cresc în 2027, dar banii pierduți în ultimii doi ani nu se mai recuperează. Ce spune Ministerul Munci
Potrivit Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, valoarea punctului de referință reprezintă unul dintre elementele de bază în calcularea pensiilor. Pentru 2025 și 2026, însă, valoarea acestuia a fost menținută la 81 de lei.
În practică, pensionarii au avut aceeași valoare de referință în timp ce prețurile produselor și serviciilor au continuat să evolueze.
Citește și: Pensionar către ministrul muncii: Am lucrat 40 ani și din pensie și îmi permit doar alimente „la reducere”
Pentru persoanele care își asigură cea mai mare parte a veniturilor din pensie, efectul este unul direct: dacă pensia rămâne neschimbată, dar alimentele, utilitățile, medicamentele sau alte cheltuieli cresc, suma disponibilă la finalul lunii valorează mai puțin în termeni reali.
Ce spune Ministerul Muncii despre recuperarea banilor
Newsweek România a întrebat Ministerul Muncii dacă există un plan pentru recuperarea pierderii de putere de cumpărare acumulată de pensionari în perioada în care pensiile nu au fost indexate.
Răspunsul ministerului este că, în acest moment, nu există un mecanism distinct de compensare.
„Referitor la evoluția puterii de cumpărare a pensionarilor în anul 2026, menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei reprezintă una dintre măsurile fiscal-bugetare instituite pentru anii 2025 și 2026, în vederea asigurării sustenabilității poziției fiscale și a respectării angajamentelor asumate de România privind încadrarea în ținta de deficit bugetar”, transmite Ministerul Muncii pentru Newsweek România.
Ministerul precizează că actualul cadru legislativ nu prevede plata ulterioară a unei sume reprezentând diferența dintre pensia efectiv încasată și pensia care ar fi rezultat în urma indexărilor.
„În acest context, cadrul legal în vigoare nu prevede, în prezent, un mecanism distinct de compensare a pierderii de putere de cumpărare aferente perioadei în care valoarea punctului de referință a fost menținută la același nivel”, mai arată Ministerul Muncii.
Asta înseamnă că o eventuală indexare a pensiilor în 2027 nu va reprezenta, automat, și recuperarea banilor care nu au fost primiți în 2025 și 2026.
De ce nu se acordă retroactiv indexările
Indexarea pensiilor reprezintă o majorare aplicată cuantumului pensiei în funcție de mecanismul prevăzut de lege. În cazul în care aplicarea mecanismului este amânată printr-un act normativ, pensia nu este ulterior recalculată automat pentru perioada în care indexarea a fost suspendată.
Pentru 2025, Guvernul a decis menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei prin măsurile fiscal-bugetare adoptate la finalul lui 2024.
Pentru 2026, aceeași valoare a fost menținută prin Legea nr. 141/2025.
Prin urmare, pensionarii au continuat să primească pensiile calculate la valoarea de referință înghețată, fără ca diferența rezultată dintr-o eventuală indexare să fie acumulată într-un cont sau într-un cuantum care să fie plătit ulterior.
Cât s-ar fi adunat din cele două indexări
În spațiul public s-a vorbit despre două indexări care ar fi însumat aproximativ 20%: una de 13% în 2025 și una de aproximativ 7% în 2026.
Calculul trebuie făcut însă cu atenție. Procentele nu se adună pur și simplu, pentru că a doua majorare s-ar fi aplicat la pensia deja majorată.
De exemplu, dacă o pensie de 2.000 de lei ar fi fost majorată cu 13%, aceasta ar fi ajuns la 2.260 de lei. O nouă majorare de 7% ar fi însemnat încă 158,20 lei, iar pensia ar fi ajuns la 2.418,20 lei.
Creșterea cumulată ar fi fost de aproximativ 20,9%.
Aceste calcule sunt însă ipotetice și nu reprezintă drepturi bănești pe care pensionarii le pot solicita în prezent pentru perioada respectivă.
Ce se poate întâmpla cu pensiile în 2027
În acest moment sunt vehiculate scenarii privind reluarea indexării pensiilor de la 1 ianuarie 2027.
Printre variantele discutate se află o creștere de aproximativ 7%. Această cifră nu reprezintă însă, în acest moment, o majorare oficial anunțată de Ministerul Muncii.
Dacă majorarea ar fi, ipotetic, de 7%, calculele ar arăta astfel:
-
o pensie de 2.000 de lei ar crește cu 140 de lei și ar ajunge la 2.140 de lei;
-
o pensie de 3.000 de lei ar crește cu 210 lei și ar ajunge la 3.210 lei;
-
o pensie de 4.000 de lei ar crește cu 280 de lei și ar ajunge la 4.280 de lei.
Sumele sunt doar exemple matematice și nu reprezintă cuantumuri stabilite oficial pentru 2027.
O eventuală indexare în 2027 nu șterge pierderea din ultimii doi ani
Aici este principala diferență pe care pensionarii trebuie să o aibă în vedere.
Dacă pensia va fi majorată în 2027, creșterea se va aplica pensiei aflate atunci în plată. Nu înseamnă că pensionarul va primi și banii pe care i-ar fi încasat dacă indexările din 2025 și 2026 ar fi fost aplicate la timp.
Pentru ca acea pierdere să fie compensată separat, ar fi nevoie de o nouă măsură legislativă.
În răspunsul transmis Newsweek România, Ministerul Muncii nu indică existența unei asemenea măsuri în cadrul legal actual.
Pensionarii au pierdut putere de cumpărare
Problema nu este doar valoarea nominală a pensiei, ci și ceea ce poate fi cumpărat cu acei bani.
O pensie de 2.000 de lei este aceeași sumă încasată de pensionar indiferent dacă prețurile sunt mai mici sau mai mari. Atunci când prețurile cresc, puterea de cumpărare a celor 2.000 de lei scade.
În cazul pensionarilor, impactul poate fi cu atât mai important cu cât veniturile sunt fixe și cheltuielile pentru alimente, energie, locuință și medicamente ocupă o parte importantă din bugetul lunar.
Prin urmare, chiar dacă pensia nu scade în acte, pensionarul poate resimți o diminuare a nivelului de trai prin scăderea puterii de cumpărare.
