Piaţa imobiliară se pregătește de „îngheț”. Ofertele nu lipsesc, dar banii clienților s-au redus

De regulă, acestea sunt forţe de piaţă care duc la o îngheţare temporară a pieţei, adică a tranzacţiilor imobiliare, până când se produce un declic, dat de o nouă schimbare produsă în piaţa respectivă.

Această schimbare poate fi orice. Un seism. O criză, care duce la căderea preţurilor, un avânt economic nou, care poate să ducă la continuarea creşterii preţurilor.

În perioada care urmează, va trebuie urmărit cu atenţie ce se întâmplă pe această piaţă şi ce factori pot destabiliza o eventuală îngheţare a pieţei.

Posibilă îngheţare a pieţei imobiliare

"Într-o astfel de perioadă de turbulenţă financiară - pentru că, practic, măsurile Guvernului, luate prin aceste pachete, au condus la perturbări în piețe - în general, pe piața imobiliară se manifestă reținere, în sensul că se așteaptă să se vadă ce se întâmplă", spune analistul economic Ion Radu Zilişteanu.

Zilişteanu, cu o îndelungată expertiză în observarea mişcărilor din imobiliare, spune: "Cam asta e atitudinea investitorilor sau a potențialilor cumpărători, și așa mai departe".

"În condițiile în care economia a fost cum a fost în ultima vreme, cu dezechilibre macroeconomice, și așa mai departe, s-au produs unele creșteri de prețuri, pe piața imobiliară", spune expertul.

Citeşte şi: În ce zonă s-au contractat cele mai mari credite ipotecare, în şase luni. Media este de 452.790 lei

"Credința mea este că investitorii vor aștepta să vadă ce se întâmplă, cum se simte în situația economică pachetul ăsta economic, inclusiv creşterile de TVA", explică Zilişteanu.

Sunt cheltuieli disponibile mai mici, în rândul populației, adică aceia care vor să-și achiziționeze un imobil acum sunt supuși la cheltuieli generale mai mari, din diverse motive.

Astfel, se renunţă la plafonarea în Energie, cea de la alimentele de bază ș.a.m.d.. Și atunci, desigur că există o situaţie din aceasta, în care expectativa este cea care caracterizează atitudinea investitorilor.

Citeşte şi: Culmea pieței imobiliare din România: 1.000.000 €, un apartament într-un bloc comunist. Are 130 mp

Recapitulând, este vorba despre două trenduri contradictorii. Pe de o parte, dacă disponibilul pentru investiții în imobiliare, al persoanelor fizice, al populației, al românilor, în general, este mai mic, înseamnă că aceasta ar putea duce la o scădere a prețurilor, pentru a clienţii să cumpere.

"Teoretic, da, dar la început duce la o scăderere a numărului de tranzacții imobiliare. Pe de altă parte, posibil, o presiune pe preţuri", spune Ion Radu Zilişteanu.

Pe de altă parte, o creștere a TVA, combinată cu ceilalți factori de intrare, care țin de inflație ş.a.m.d., poate să ducă la o creștere a preţurilor imobiliarelor.

Citeşte şi: Criză majoră în imobiliare. A scăzut numărul vânzărilor de locuinţe. Ce se întâmplă în Capitală

Cele două grupuri de factori de intrare sunt în contradicţie. Ori cresc preţurile, ori scad preţurile, ori staţionează, ceea ce înseamnă îngheţarea despre care vorbeşte Zilişteanu.

Acesta spune: "De asta, probabil că va fi o ușoară înghețare a pieței, o scădere a numărului de tranzacții imobiliare. O să vedem cum or să se așeze lucrurile. Sunt foarte multe necunoscute în toată ecuația asta, sunt mulți factori care intervin".

Machetă la un salon de imobiliare de anul trecut - Foto: INQUAM PHOTOS/Ioana Zamfir

Mai trebuie să ţinem cont şi de structura pieţei rezidenţialelor noi. 63.000 de locuinţe au fost construite, în ultimii cinci ani, în Bucureşti, reprezentând 70% din fondul imobiliar nou din România.

În intervalul aprilie – iunie, se vindeau lunar circa 12.400 - 12.800 de unități individuale, în întreaga țară. În momentul de față, numărul tranzacțiilor se află la un nivel apropiat de cel aferent lunii martie, dar sub cel înregistrat la finele anului trecut, conform imobiliare.ro.