Oprirea rafinăriei Lukoil Petrotel va duce la scumpiri mari la benzină şi motorină. Ce sume putem estima?
Oprirea rafinăriei ploieştene Lukoil Petrotel Teleajen va duce la scumpiri mari la benzina şi motorina din celelalte staţii de carburanţi care vor rămâne. Ce urmează pentru piaţa de profil? explică pentru Newsweek, Dumitru Chisăliţă, analist în sectorul energetic.
Până de curând, ruşii de la Lukoil se ascundeau în România după deget: afacerile de tip downstream din România (procesarea ţiţeiului Ural şi vinderea produselor finite) erau deţinute de Litasco, o firmă înregistrată în Elveţia, adică aflată în afara embargoului SUA.
Acum, lucrurile s-au schimbat, Donald Trump a apăsat pe acceleraţie. Devine inadmisibil ca Putin să-şi mai finanţeze maşina de război din plinurile pe care le fac la pompe românii şi oricum era cel puţin imoral că acest lucru mai era posibil.
Lukoil trebuie să stopeze afacerile din statele aliate cu SUA, iar noi, ca şi Bulgaria, suntem printre acele state. Lukoil reprezintă în Bulgaria o pondere foarte mare din benzinării, plus rafinăria Lukoil de la Burgas.
Oprirea rafinăriei Lukoil Petrotel Teleajen va duce la scumpiri mari la benzină şi motorină
Care este situația la noi? Care ar fi impactul dacă se închide rafinăria Lukoil Petrotel Teleajen? Pe de altă parte, care este impactul dacă de exemplu de mâine dispar cele 300 de benzinării operate de Lukoil în România?
O parte din țițeiul brut Ural, din care se fac benzina şi motorina de la Lukoil, ajunge la rafinăria din Burgas, adus din Rusia, pe Marea Neagră.
Este prelucrat la Burgas, apoi ajunge în România, unde este transportat de la Burgas şi intră în ajunge în zonele de stocare Lukoil, apoi în benzinăriile Lukoil de la noi, explică Dumitru Chisăliţă, analist în sectorul energetic.
Citeşte şi: Criza Lukoil lovește România. Prețurile la pompă explodează. Cât a ajuns să coste un litru de motorină
Altă parte din țițeiul acesta brut ajunge din Rusia, la Lukoil, în România, prin dane, prin Portul Constanța. Este procesat la Lukoil Petrotel Teleajen și rezultă o altă fracțiune, un anumit procent din benzina și motorina care se vând prin stațiile de benzină Lukoil.
Problema mare este de a înlocui circa 20% din resursă - cât este aceasta, procentual, pe care s-o aduci în țară. Probabilitatea că vine mâine Guvernul și cumpără acest activ - rafinăria Lukoil Petrotel Teleajen - nu-i chiar așa de simplă, afimă pentru Newsweek România, Dumitru Chisăliţă, analist în sectorul energetic.
Adică, „ia, Guvernule, rafinăria, că bine faci, dar gândeşte-te-nainte ce faci după preluare cu ea". Odată - iar asta e cea mai simplă chestiune - ce cumperi un activ, e nevoie să faci un inventar. Stabilești niște procese verbale de predare-primire. "Nu e o chestie chiar așa, am luat astăzi decizia și mâine se va încheia", spune expertul în Energetică.
Citeşte şi: Guvernul se pregătește să preia rafinăria Lukoil Petrotel de la Ploiești și rețeaua de 300 de benzinării
În general, astfel de achiziții înseamnă multe luni de zile de tranziţie, șase, nouă luni, "deci, dacă noi nu obținem o derogare la termenul din noiembrie, probabilitatea cea mai mare este să închidem pur (n. red.: rafinăria) sau să cerem proprietarului Lukoil, dacă acesta nu pleacă până atunci, închiderea.
Asta înseamnă un minus de 20% în piață, care este o problemă reală, acum, în preajma iernii, atât din perspectiva prețului, cât și, efectiv, din perspectiva acestor cantități, care vor trebui să fie acoperite.
„Nu este problema de canal de distribuție. Canalul de distribuție, teoretic, poate să fie asigurat de ceilalți competitori din piaţă. Este vorba aici despre resursă, respectiv despre această procesare parțială", spune specialistul pentru Newsweek.
Citeşte şi: Virgil Popescu: Statul român trebuie să clarifice urgent situaţia activelor Lukoil, de pe teritoriul ţării
Dacă ai o cădere de 20% resursă, cât care va fi impactul în prețul carburanţilor?
„Nu pot să vă dau o cifră cât vor fi scumpirile la pompă. În momentul de față, trebuie să fac un calcul de elasticitate, dar pot să fac trimitere la, cred, martie 2021, când am avut acea isterie, la un moment dat, vizavi de prețurile carburanților", aminteşte Dumitru Chisăliţă, „în care nici pe deoparte n-am avut o astfel de situație atât de gravă.
Și cu toate astea, atunci, în termen de câteva zile, prețul a crescut cu 20% - 30%".
Deci, acum s-ar putea să fie un impact mai mare decât atunci?
„Da, pentru că, din păcate, în toată situația asta intervine acea acea frică, care apare la nivelul consumatorilor, acel haos care cuprinde piața.
Ţiţeiul Ural şi ţiţeiul dulce
Oamenii se îndreaptă spre benzinării, cumpără mult, stocurile se epuizează rapid. Practic, trecem dintr-o cerere simulată, neacoperită, la o cerere reală, neacoperită", explică Chisăliţă.
Cerea neacoperită deja determină un alt tip de speculație, o altă creștere a prețului. Și e un fenomen pe care l-am văzut în martie 2021.
Pe de altă parte, Lukoil Petrotel Teleajen folosește procese de rafinare care includ desulfurarea ţiţeiului brut Ural, aşa-numitul "țiței greu", cu sulf, de calitate mai proastă. Instalaţia Lukoil Petrotel e făcută pentru acest ţiţei şi numai pentru el.
Țiței brut ușor mai găseşti prin Mexic şi Venezuela
La Petromidia Năvodari de exemplu se folosește ţiţei brut ușor, fără sulf (aşa-numitul "sweet crude oil" sau petrol dulce), adus din Marea Caspică. Şi atunci se pune întrebarea legitimă: dacă statul român naţionalizează rafinăria Petrotel, de unde aduce țiței greu, cu sulf, de acelaşi tip ca ţiţeiul Ural?
Există ţiţei asemănător, explică expertul, cu sulf, în Mexic şi în Venezuela, dar acela probabil că este tot acontat de mult. Mai apoi, chiar dacă reuşeşti să-l contractezi, să îl aduci peste Oceanul Atlantic îi ridică mult preţul şi face necompetitive probabil produsele procesate din el.
Comparativ, Lukoil acum îşi integrează aducerea ţiţeiului Ural prin conductă, la Marea Neagră, de unde îl transportă în România, pe o distanţă scurtă, aşa că se poate fixa pe un preţ bun la produsele finite.
Pe urmă, Venezuela are şi ea problemele ei şi este şi ea sub embargou, ca aliată a Iranului, Cubei şi Rusiei, deci iarăşi e improbabil că vei aduce ţiţei din Golful Maracaibo, pentru că nu te lasă SUA. Plus că şi Mexicul are o relaţie tensionată cu SUA şi nu ştii cum vor evolua lucrurile.
E ca și când ai o centrală nucleară de tip CANDU și vei să aduci uraniu pentru un alt tip de centrală. Nu merge centrala CANDU cu el.
„Din punctul meu de vedere, practic, situația asta, pe termen scurt, ar putea să fie rezolvată exclusiv prin a aduce produse petroliere finite, adică benzină, motorină, procesate în alte rafinării din lume", a explicat Newsweek România Dumitru Chisăliţă.