SUA revin în forță în Groenlanda: două noi baze militare vor fi deschise după criza provocată de Trump în NATO
SUA se pregătesc să-și extindă din nou prezența militară în Groenlanda, prin reactivarea unei baze din Războiul Rece și deschiderea alteia pe coasta de est. Acordul cu Danemarca și Groenlanda vine după luni de tensiuni provocate de ambițiile lui Donald Trump asupra insulei.
Statele Unite se pregătesc să revină militar în două puncte strategice ale Groenlandei, într-o extindere semnificativă a prezenței americane în Arctica.
Washingtonul intenționează să reactiveze o fostă bază din perioada Războiului Rece și să deschidă o a doua facilitate pe coasta estică a insulei, potrivit Reuters, care citează trei persoane familiarizate cu negocierile.
SUA revin în forță în Groenlanda: două noi baze militare vor fi deschise după criza provocată de Trump în NATO
Prima locație este Narsarsuaq, în sudul Groenlandei, unde Statele Unite au operat baza Bluie West One. După închiderea facilității americane în anii 1950, populația așezării s-a redus la numai câteva zeci de locuitori.
Cel de-al doilea punct este Mestersvig, un avanpost izolat de pe coasta estică, utilizat în prezent de celebra Patrulă Sirius, unitate militară daneză care supraveghează întinderile arctice inclusiv cu ajutorul săniilor trase de câini.
Citește și: New York Times: Trump vrea să cumpere Groenlanda. Amenință cu războiul pentru a negocia cu Danemarca
Danemarca, Groenlanda și Statele Unite sunt așteptate să semneze noul acord marți, în marja Adunării Generale a ONU de la New York, la ora locală 10:30, respectiv 17:30, ora României.
Trump a provocat o criză în NATO cu pretențiile asupra Groenlandei
Acordul apare după luni de tensiuni fără precedent între aliați, generate de insistența președintelui Donald Trump că Statele Unite trebuie să obțină controlul asupra Groenlandei.
Liderul de la Casa Albă a refuzat în anumite momente să excludă inclusiv utilizarea presiunilor economice sau a forței militare pentru dobândirea controlului asupra teritoriului autonom care face parte din Regatul Danemarcei.
Poziția Washingtonului a provocat o criză diplomatică în interiorul NATO, în special la începutul anului, și a determinat Copenhaga și Nuuk să deschidă negocieri cu administrația americană.
Ambiția lui Trump de a prelua controlul Groenlandei este respinsă însă categoric de populația insulei. Sondajele au indicat o opoziție covârșitoare a groenlandezilor față de perspectiva ca teritoriul lor să intre sub control american.
În noua formulă negociată cu Washingtonul, Danemarca insistă ca securitatea Arcticii să rămână ancorată în NATO și să nu devină exclusiv o chestiune bilaterală între Statele Unite și Danemarca.
SUA au avut cândva 17 baze și peste 10.000 de militari în Groenlanda
Revenirea americană la Narsarsuaq are și o puternică dimensiune istorică. În perioada Războiului Rece, Groenlanda reprezenta un punct strategic esențial pentru apărarea Americii de Nord și monitorizarea activităților Uniunii Sovietice în regiunea arctică.
La apogeul prezenței sale, Washingtonul opera 17 baze militare pe insulă și avea desfășurați peste 10.000 de membri ai personalului militar.
Din această infrastructură uriașă a supraviețuit până în prezent o singură facilitate americană importantă: baza spațială Pituffik, unde se află aproximativ 150 de militari americani.
