Cât ar trebui să coste gazul ca să fie mai rentabil să te încălzești pe curent? Calcule pentru o factură mică
Calculul din spatele tranșării definitive între folosirea gazului sau a curentului nu se rezumă la o simplă comparație de preț, pe factura de la furnizor, deși mulți se opresc exact acolo.
O gigacalorie extrasă din gaz metan înseamnă cam 11,63 kWh de energie brută. Doar că nici o centrală de apartament nu transformă tot combustibilul în căldură curată.
Pierderile pe coș reduc randamentul real pe la un 85% - 90%, în condiții normale de exploatare.
Citeşte şi: Dumitru Chisăliță, expert în Energie: Factura la curent crește din toamnă în medie cu 15 lei la 100 kWh
Dacă punem pe masă prețurile plafonate sau reglementate din piață, stabilite prin deciziile de la Ministerul Energiei, raportul dintre un kilowatt-oră electric și unul de gaz a gravitat mult timp în jurul valorii de trei la unu.
În ecuația aceasta, caloriferul electric sau aerul condiționat clasic pierd la scor de neprezentare, pentru că rezistența electrică transformă direct un kilowatt de rețea într-un kilowatt termic, fără nici o multiplicare, făcând factura de iarnă imposibil de suportat.
La ce preț devine mai rentabilă de cât gazele electricitate?
Schimbarea de paradigmă apare în momentul în care introduci în ecuație pompele de căldură sau aparatele de aer condiționat de generație nouă, echipamente capabile să livreze un coeficient de performanță energetică de peste 3,5, pe durata sezonului rece.
În scenariul acesta, dintr-un singur kilowatt electric absorbit din priză extragi efectiv peste trei kilowați de căldură, din aerul exterior, ceea ce prăbușește bariera financiară care proteja gazul metan.
Rentabilitatea mutării devine matematic imbatabilă, în momentul în care tariful la energie electrică coboară sub pragul psihologic de "de două ori valoarea gazului", raportat la unitatea de energie utilă, livrată în casă.
Citeşte şi: Prețul energiei în România, printre cele mai mari din Europa. Dacia și Ford își fac centrale fotovoltaice
Dacă gazul se stabilizează, să zicem, la 0,31 lei per kWh conform ofertelor monitorizate de ANRE, energia electrică devine mai rentabilă prin pompă de căldură la orice tarif din rețea mai mic de 0,90 - 1,00 leu per kWh, fără să mai luăm în calcul eliminarea costurilor fixe cu verificările tehnice periodice ale instalației de gaz.
Cum s-ar zice, "mai coboară tu preţul, puţin, electricule, mai urc un pic preţul eu, gazeiferul, din cauza trepidaţiilor geopolitice din strâmtorile Ormuz şi Bab El-Mandeb".
O altă cale prin care balanța se înclină definitiv, în favoarea curentului, este dezvoltarea fenomenului prosumatorilor, unde pragul de preț de la furnizor devine secundar, în raport cu gradul de autoconsum al gospodăriei.
Citeşte şi: Europa intră în sezonul rece cu depozitele de gaze la doar 69%: prețurile ridicate pun presiune
Cine reușește să-și acopere vârfurile de consum din producția proprie de pe casă anulează complet dependența de rețea, caz în care gazul își pierde rațiunea economică chiar și la jumătate din prețul actual al pieței.
Aşa devin interesante la achiziţie plitele cu inducţie şi aragazele electrice, chiar dacă deocamdată preţurile sunt mai sus decât la suratele lor clasice, pe gaz metan.
Până la urmă, decizia de debranșare rămâne blocată mai degrabă în costul inițial de achiziție al echipamentelor electrice performante, decât în prețul materiei. Mai curând dai mai mulţi bani lunar, decât şi mai mulţi bani odată.
Până când o pompă de căldură eficientă nu va ajunge la un cost de instalare comparabil cu cel al unei centrale clasice pe gaz, tranziția casnică se va face lent, pur din considerente de amortizare a investiției pe termen lung.