Din Strâmtoarea Ormuz la pompă: De ce prețul petrolului afectează diferit, în funcție de țară, prețul benzinei
Războiul SUA - Iran, care a dus la blocarea Strâmtorii Ormuz, generează cea mai mare criză petrolieră din istorie. Prețurile la benzină și motorină la pompă au explodat în întreaga lume, din cauza șocurilor prețului petrolului. Dar în unele țări mult mai mult ca în altele.
Prețurile barilului au crescut vertiginos, după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, pe 28 februarie.
Întreruperile aprovizionării cu țiței din Orientul Mijlociu prin Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă critică prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul și gazele maritime ale lumii, și atacurile asupra infrastructurii petroliere din regiune au dus la un șoc global al aprovizionării cu o amploare fără precedent.
Prețurile țițeiului pe burse au crescut până la puțin sub 150 $/baril, de la aproximativ 70 $/baril înainte de conflict.
Apoi, pe fondul negocierilor și al armistițiului din ultima perioadă, barilul a scăzut sub 75 $.
Acum, însă, în contextul reaprinderii războiului SUA - Iran, barilul a sărit iar de 80 $. Și crește în continuare.
Citește și: Previziuni sumbre despre combustibili. Dumitru Chisăliță: „Motorina ar putea trece din nou de 10 lei/litru”
Din Strâmtoarea Ormuz la pompă: De ce prețul petrolului afectează diferit, în funcție de țară, prețul benzinei
Creșterea bruscă a prețurilor petrolului nu s-a tradus, însă, în creșteri uniforme ca amploare la pompă în toate țările.
Cât de puternic resimt consumatorii impactul crizei petroliere în buzunare depinde, în mare măsură, de structura piețelor interne de combustibili și de amploarea intervenției guvernamentale.
În unele țări, prețurile la pompă au crescut aproape în același ritm cu piețele internaționale, în timp ce în altele au scăzut foarte puțin.
Iar specialiștii Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) explică legătura dintre evoluția prețurilor internaționale la benzină și motorină și șocurile prețurilor petrolului, precum și modul în care această relație este afectată de măsurile de sprijin guvernamental adoptate de diferite țări, inclusv de România, ca răspuns la creșterea globală a costurilor combustibililor.
Creșterea accentuată a prețurilor țițeiului din luna martie 2026 s-a transmis rapid pe piețele angro ale produselor petroliere rafinate, precum benzina, motorina și combustibilul pentru avioane (kerosen).
Produsele rafinate sunt tranzacționate la un preț superior celui al țițeiului, diferență cunoscută sub denumirea de „marja de rafinare” („crack spread”), care oferă o indicație asupra marjelor de profit ale rafinăriilor rezultate din transformarea țițeiului în carburanți, cum ar fi benzina.
Citește și: Vacanță cu mașina? Bulgaria: Benzina - 7,75 lei/l, Motorina - 8 lei/l. Cât costă carburanții în Grecia?
Prețurile la benzină, motorină și kerosen, creștere disproporționată
Deși prețurile angro ale produselor rafinate urmează, în general, îndeaproape evoluția prețurilor țițeiului, acestea au crescut într-un ritm disproporționat, după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu.
Creșterile au fost deosebit de pronunțate în cazul motorinei și al combustibilului pentru avioane, fiind amplificate de pierderea aprovizionării cu petrol „greu” din Orientul Mijlociu, care asigură randamente deosebit de ridicate pentru aceste produse.
În ultimele săptămâni, prețurile țițeiului au revenit aproape la nivelurile de dinaintea războiului, pe fondul optimismului generat de un acord interimar încheiat la mijlocul lunii iunie, care urmărea încetarea conflictului și redeschiderea Strâmtorii Ormuz, ceea ce ar putea conduce la normalizarea fluxurilor de transport maritim prin această rută.
În același timp, însă, prețurile motorinei și benzinei au rămas cu aproximativ 30% mai ridicate decât înainte de izbucnirea războiului.
Influența accizelor și a TVA
Datele arată că legătura dintre prețurile angro ale carburanților și prețurile plătite de consumatori la pompă este, în general, mai puternică în economiile avansate decât în țările emergente și în curs de dezvoltare.
Subvențiile guvernamentale pentru prețurile carburanților la pompă și controalele administrative asupra prețurilor sunt relativ frecvente în economiile emergente, în special în Orientul Mijlociu și Asia, în timp ce, în economiile avansate, intervenția statului pe piață se manifestă, de regulă, prin impozitare, mai degrabă decât prin subvenționare.
Aceste taxe aplicate carburanților, fie sub forma accizelor specifice (stabilite pe unitatea de cantitate), fie a taxelor „ad valorem”, cum este taxa pe valoarea adăugată (TVA), mențin în mare măsură legătura dintre prețurile internaționale și cele plătite de consumatori.
Cu toate acestea, există diferențe semnificative între economiile avansate în ceea ce privește modul de aplicare a taxării carburanților.
La foarte scurt timp după izbucnirea războiului, guvernele din întreaga lume au lansat ample măsuri de sprijin de urgență pentru a proteja consumatorii și întreprinderile de impactul creșterii explozive a prețurilor petrolului, așa cum este prezentat în Energy Crisis Policy Response Tracker al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA).
Pe lângă măsurile destinate reducerii consumului de energie, guvernele au adoptat și politici de intervenție pe piață, variind de la acordarea de subvenții directe și reducerea taxelor aplicate carburanților până la impunerea unor plafoane de preț.
Diferențele de abordare ale prețurilor carburanților între SUA, Japonia și Europa
Statele Unite, Japonia și Europa ilustrează fiecare o abordare diferită în ceea ce privește aceste politici.
La un capăt al spectrului se află Statele Unite, unde modificările prețurilor internaționale se transmit către consumatorii finali mult mai rapid și într-o măsură mai completă decât în orice altă economie majoră.
Acest lucru se datorează în mare parte faptului că accizele aplicate carburanților în SUA sunt mult mai reduse decât cele practicate în celelalte țări membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Corelația medie dintre prețurile angro și cele de la pompă, calculată săptămânal în Statele Unite în perioada ianuarie 2015 – februarie 2026, a fost de 97% atât pentru benzină, cât și pentru motorină.
Mai mult, această corelație s-a menținut și după izbucnirea războiului, întrucât în Statele Unite nu au fost adoptate măsuri de sprijin de urgență similare celor implementate în alte economii avansate.
În consecință, creșterile prețurilor de vânzare cu amănuntul au fost comparativ mai ridicate, prețurile la pompă pentru benzină și motorină fiind cu aproximativ 50% peste nivelurile de dinaintea războiului până la mijlocul lunii mai.
În schimb, în Japonia, legătura dintre prețurile interne ale carburanților și cele de pe piețele internaționale este mai puțin directă, ca urmare a sistemului de control al prețurilor aplicat de autorități.
În perioada 2015–2026, corelația săptămânală dintre prețurile la pompă din Japonia și cele de pe piețele internaționale a fost, în medie, de 83% pentru benzină și de 80% pentru motorină.
Totuși, această legătură s-a diminuat după ce guvernul japonez a aprobat, în luna martie, un pachet de sprijin în valoare de 800 de miliarde de yeni (5 miliarde $), destinat furnizorilor angro de produse petroliere.
Ca urmare, prețul benzinei în Japonia s-a menținut stabil, la 169,5 yeni pe litru (1,05 $/l), pe tot parcursul lunii mai, în conformitate cu angajamentul prim-ministrului Sanae Takaichi că acesta nu va depăși nivelul de 170 yeni pe litru.
Dar deși prețurile mondiale ale benzinei exprimate în dolari americani s-au situat în luna mai la un nivel similar celui înregistrat după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, prețurile exprimate în yeni au fost recent cu aproximativ 30% mai ridicate, ca urmare a deprecierii monedei naționale.
Cu toate acestea, automobiliștii japonezi plătesc în prezent aproximativ același preț ca în anul 2022, ceea ce evidențiază impactul subvențiilor acordate pentru carburanți.
Europa se situează între aceste două extreme, înregistrând, în perioada 2015–2026, o corelație săptămânală medie, ponderată în funcție de consum, de aproximativ 90% între prețurile globale ale petrolului și cele ale benzinei și motorinei.
Deși nivelul mediu al taxelor aplicate carburanților în Europa este de aproximativ trei ori mai mare decât în Statele Unite, structura acestor taxe contribuie la menținerea legăturii cu evoluția prețurilor angro.
La fel ca în cazul Japoniei, fluctuațiile cursului de schimb față de dolarul SUA au influențat prețurile, însă în sens opus, deoarece euro s-a apreciat.
După invazia Rusiei în Ucraina, aprecierea monedei euro a contribuit la menținerea prețurilor internaționale ale motorinei, exprimate în euro, la un nivel cu aproximativ 20% mai redus decât cel din anul 2022.
Polonia și Spania, singurele țări din Europa care au redus cota TVA la carburanți
În pofida măsurilor de urgență adoptate în Europa, prețurile de vânzare cu amănuntul au rămas, în aproape toate statele, în linii mari aliniate cu evoluția prețurilor angro ale carburanților.
Deși numeroase țări au redus taxele aplicate carburanților, aceste măsuri nu au fost generalizate.
În rândul marilor consumatori europeni de produse petroliere, abordările au fost diferite.
Germania, Italia și Spania au redus taxele aplicate carburanților, în timp ce Franța și Regatul Unit au menținut nivelul acestora nemodificat.
În Franța, compania TotalEnergies a oferit un exemplu rar de implicare a sectorului privat în limitarea transferului creșterilor prețurilor angro către consumatori, prin plafonarea prețurilor la carburanți în cele aproximativ 3.300 de stații de alimentare pe care le operează.
În statele în care guvernele au redus taxele, modificările au vizat în principal accizele, în timp ce taxele procentuale, precum taxa pe valoarea adăugată (TVA), au rămas, în general, neschimbate.
Polonia și Spania sunt singurele țări care au redus cota TVA aplicată carburanților.
Raportat la consumul total, aproximativ 55% din consumul de benzină și 63% din consumul de motorină din Europa au beneficiat de reduceri ale accizelor, acestea fiind de aproximativ 10% în medie.
În consecință, aceste reduceri de taxe au compensat doar o mică parte din creșterea prețurilor la carburanți.
În medie, reducerea accizelor în Europa a reprezentat aproximativ 3% din prețurile de vânzare cu amănuntul existente înainte de izbucnirea războiului.
Prin urmare, este probabil ca majoritatea acestor măsuri să fi avut doar un efect limitat asupra accesibilității carburanților și asupra nivelului consumului pe durata crizei.
Aceste politici au fost, de asemenea, criticate pentru caracterul lor insuficient direcționat, pentru faptul că distorsionează semnalele pieței și pentru presiunea suplimentară pe care o exercită asupra unor finanțe publice deja afectate ale statelor.
