Previziuni sumbre despre combustibili. Dumitru Chisăliță: „Motorina ar putea trece din nou de 10 lei/litru”

Riscul unei perturbări a aprovizionării cu combustibil la nivel global nu mai este atât de mare ca la începutul izbucnirii războiului din Golf, însă reacția cotațiilor internaționale ale petrolului a rămas moderată. 

„Acum, piața petrolului traversează una dintre cele mai complicate perioade din ultimii ani”, afirmă Dumitru Chisăliță într-o analiză pentru Asociația Energie Inteligentă (AEI). Și explică de ce prețul motorinei la pompă ar putea trece din nou de 10 lei/litrul. 

Previziunile sumbre ale unui expert în energie: „Motorina ar putea trece din nou de 10 lei/litru”

„Dacă în primele luni piețele aveau încredere că orice perturbare poate fi compensată rapid prin utilizarea rezervelor strategice și prin redirecționarea fluxurilor comerciale, astăzi aceste mecanisme sunt considerabil mai slăbite.

Rezervele strategice utilizate pentru stabilizarea pieței sunt mai reduse decât în urmă cu doar câteva luni. În același timp, traficul prin Strâmtoarea Ormuz continuă să reprezinte unul dintre cele mai importante puncte vulnerabile ale comerțului mondial cu energie. Aproximativ 20% din consumul global de petrol și aproape o cincime din comerțul mondial cu gaze naturale lichefiate tranzitează această rută maritimă. Orice perturbare, chiar și temporară, produce imediat creșteri ale costurilor logistice, ale primelor de asigurare și ale tarifelor de transport.

Acesta este motivul pentru care piața începe să privească riscul geopolitic nu doar ca pe o amenințare temporară, ci ca pe un cost structural care trebuie inclus în prețul fiecărui baril”, a explicat Dumitru Chisăliță.

Citește și: Chisăliță: „România are un sistem care a învățat să câștige bani din scumpirea energiei pe spatele populației”

Însă, conform expertului, în viitorul apropiat, în această săptămână, evoluția prețurilor nu ar urma să aibă modificări importante, având în vedere că media cotațiilor internaționale ale petrolului din ultimele săptămâni nu au crescut suficient de nivelurile actuale pentru a produce ajustări vizibile la pompă.

Dar, în următoarele două săptămâni, „scenariul cel mai probabil este ca Brent să evolueze într-un interval cuprins între 85 și 90 dolari/baril”. Și, spune specialistul, „atât timp cât nu apare un eveniment major – precum blocarea aproape completă a traficului prin Hormuz, lovirea unor mari terminale petroliere sau extinderea conflictului asupra principalilor producători din Golf – piața va continua probabil să alterneze perioadele de tensiune cu cele de aparentă calmare”.

Conform estimărilor lui Chisăliță, în scenariul negativ, cu o probabilitate de aproximativ 35%, care presupune atacuri repetate asupra infrastructurii energetice, reducerea semnificativă a transportului prin Ormuz și utilizarea aproape completă a rezervelor strategice, petrolul poate urca în intervalul 110-120 USD/baril.

Și mai există și un scenariu extrem, cu 15% probabilitate, care ar presupune blocarea aproape totală a Strâmtorii Ormuz, atacuri asupra infrastructurii energetice din Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite și extinderea conflictului către alte state din Golf. Într-un asemenea context, Brent ar putea depăși temporar 120 USD/baril, piața reacționând disproporționat la perspectiva unei lipse fizice de petrol.

Citește și: Motorină și benzină scumpă? Românii nu au scăzut consumul. Dumitru Chisăliță explică „paradoxul”: „E rațional”

Ce se întâmplă în România?

În ceea ce privește situația din România contează însă o ecuație mult mai complexă. Chisăliță spune că „cea mai mare greșeală este să privim exclusiv evoluția petrolului”.

„Pe consumatorul român îl afectează întregul lanț economic: prețul petrolului → cursul USD/RON → costurile de rafinare și transport → accize → TVA → prețul final la pompă.

România importă petrol și produse petroliere tranzacționate aproape exclusiv în dolari. Prin urmare, fiecare apreciere a monedei americane majorează automat costurile importatorilor, chiar dacă petrolul rămâne la același nivel.

În plus, mai mult de jumătate din prețul plătit la pompă este reprezentat de taxe. Din acest motiv, o creștere de 10% a petrolului nu produce automat o creștere de 10% a carburanților. Însă atunci când petrolul și dolarul cresc simultan, efectele se cumulează și se transmit rapid către consumatorul final”, a arătat acesta.

Și, în cazul nostru, nu petrolul este singurul indicator care trebuie urmărit. „Pentru România, combinația dintre cotația Brent și evoluția dolarului american poate deveni determinantă. Dacă ambele variabile continuă să crească simultan, conflictul din Golf escaladează, atingerea unui preț de aproximativ 10 lei/litru pentru motorină în luna septembrie nu mai poate fi considerată un scenariu marginal, ci unul cu o probabilitate semnificativă”, a explicat Chisăliță. 

Citește și: Cât ne poate costa escaladarea din Golf? Dumitru Chisăliță: „frica se cotează la baril”. Ce va fi la pompă?

Astfel, dacă petrolul ar urca la 95-105 dolari/baril, iar dolarul ar urca la 4,6-4.7 lei, acest lucru ar însemna că în următoarele două săptămâni, benzina ar putea urca către 8,75-8,80 lei/litru, iar motorina către 9,60-9,70 lei/litru.

În aproximativ o lună, benzina ar putea ajunge în intervalul 9,00-9,10 lei/litru, în timp ce motorina ar putea fi comercializată între 9,90 și 10,00 lei/litru.

Dacă tensiunile persistă timp de două luni, estimarea AEI indică valori de aproximativ 9,10-9,40 lei/litru pentru benzină și 10,05-10,25 lei/litru pentru motorină.

Motorina va continua, cel mai probabil, să rămână mai scumpă decât benzina. Europa este structural deficitară la distilate medii, iar cererea pentru motorină rămâne ridicată atât în transporturi, cât și în industrie, se arată în analiza din AEI.