Guvernul Italiei este dispus să lucreze cu Stellantis în privinţa viitoarei strategii a producătorului auto, dacă sunt menţinute locurile de muncă şi producţia în ţară, a afirmat duminică premierul Giorgia Meloni, transmite News.ro, citând Reuters.
Citește și: Șomaj tehnic în premieră, în 125 ani, la una dintre cele mai vechi fabrici auto. 1.600 oameni vizați
Criza din industria auto: Al 2-lea mare producător european se clatină, guvernul italian intervine
"Evaluăm cazurile economice pe baza propriilor lor merite", a declarat Meloni înaintea întâlnirii din 17 decembrie a industriei auto italiene, unde vor fi prezenţi ministrul Industriei, Adolfo Urso, reprezentanţi ai producătorului auto şi sindicate locale.
"Acest fapt este adevărat atât pentru Stellantis cât şi pentru orice altă companie care operează în Italia.
Dacă abordarea este constructivă, dacă există disponibilitatea de a menţine locurile de muncă şi producţia, sunt pregătiţi să ne respectăm obligaţiile", a explicat Meloni.
După demisia neaşteptată a directorului general Carlos Tavares, Roma speră să repare relaţiile tensionate cu Stellantis, care deţine mărcile Fiat, PSA, Chrysler, Jeep, Citroen şi Alfa Romeo, şi este singurul mare producător auto al Italiei.
Politicienii italieni l-au acuzat în mod repetat pe Tavares a neglijat producţia din ţară şi a mutat producţia peste hotare.
Stellantis a anunţat recent că se aşteaptă la o scădere a livrărilor de vehicule în 2024, pe fondul declinului performanţei afacerii, care a determinat compania să-şi înrăutăţească previziunile anuale.
Citește și: Cutremur, la al 2-lea cel mai mare producător auto din Europa. CEO-ul Stellantis a demisionat
Industria auto din Europa, în criză
„Revoluția“ electrică a fost și este cumpărată la un preț mare. De la industrie cu investiții enorme, de la state cu subvenții și de la clienți cu prețuri mari.
Iar trendul chinuit al vânzărilor de mașini în general (+0,6%, după primele 9 luni 2024 la nivel UE) și trendul descendent al vânzărilor de mașini electrice în special (-5,8%, după primele 9 luni 2024 la nivel UE) arată că oamenii nu mai au bani sau nu mai sunt dispuși să-și scuture buzunarele doar pentru a avea un „fier“ nou în fața casei.
Costurile directe și indirecte ale electrificării forțate, peste noapte, până în 2035, a mașinilor în Europa, prin interzicerea comercializării de automobile noi care emit CO2, și scumpirea materiilor prime și a energiei, pe fondul pandemiei și a războiului Rusia-Ucraina, care au dus la creșterea prețurilor autovehiculelor cu peste 50% în ultimii 4-5 ani, precum și concurența neloială a mașinilor electrice chinezești mai ieftine, o investigație UE concluzionând clar că producătorii auto din China au fost sprijiniți de stat, au generat o criză fără precedent în industria auto de pe „Bătrânul continent“.
Citește și: Viitorul automobilului european se clatină: date, estimări și „o greșeală uriașă“
De exemplu, Volkswagen, al doilea cel mai mare producător auto din lume și primul din Europa, a raportat că i s-a prăbușit profitul cu 63,7% în T3 2024 și a anunțat că ia în calcul închiderea a 3 fabrici și reducerea salariilor a 120.000 de angajați în Germania, precum și decizia de a pune lacăt pe uzina sa istorică de la Bruxelles, care între anii 1950 și 1974, de pildă, a produs un milion de VW Beetle și acum produce mașini electrice Audi Q8 e-tron, în februarie 2025.
Grupul Stellantis, al doilea mare producător auto din Europa, care reunește mărcile Abarth, Alfa Romeo, Chrysler, Citroën, Dodge, DS Automobiles, Fiat, Jeep, Lancia, Maserati, Opel, Peugeot, Ram și Vauxhall, a oprit temporar, de mai multe ori, producția pe linia de mașini electrice Fiat 500 de la Mirafiori, Italia, din cauza cererii scăzute, și a anunțat că 1.100 de angajați vor fi dați afară de la fabrica Jeep din Ohio, SUA, în ianuarie 2025.
În septembrie, Stellantis şi-a înrăutăţit previziunile anuale, pe fondul costurilor mai ridicate pentru revizuirea afacerii sale din SUA şi a concurenţei din China pe segmentul vehiculelor electrice (EV).
Livrările reduse și scăderea puterii de stabilire a prețurilor au redus veniturile Stellantis cu 27% în T3 2024, a declarat producătorul auto, care încearcă să remedieze stocurile umflate și performanțele comerciale slabe care au dus la un avertisment major privind profitul din acest an.
Iar Carlos Tavares, directorul general al Stellantis, a indicat într-un interviu recent că grupul nu exclude închideri de fabrici, pe fondul concurenţei din China.
„Nimic nu poate fi exclus. Dacă producătorii auto chinezi îşi asigură în Europa o cotă de piaţă de 10% până la finalul actualei lor campanii, aceasta ar implica un volum de 1,5 milioane de maşini, ceea ce corespunde unui număr de şapte fabrici. Producătorii auto europeni fie vor trebui să le închidă, fie le vor preda chinezilor“, a declarat Tavares, pentru publicaţia financiară franceză Les Échos.
Mai mulți mari furnizori de piese auto din Europa au anunțat și ei disponibilizări masive. Gigantul anvelopelor Michelin a informat că închide 2 uzine din Franța. Iar grupul german Schaeffler, care după fuziunea recentă cu Vitesco Technologies a devenit unul dintre cei mai mari producători de componente auto și industriale din lume, a anunţat că intenţionează să renunţe la 4.700 de angajaţi în Europa, după ce profitul de bază aproape i s-a înjumătăţit în trimestrul trei din 2024.
Întoarcerea la producția de mașini cu motoare termice pentru a reveni la profit e aproape imposibilă, din cauza amenzilor uriașe stabilite prin Green Deal. Cel puțin, deocamdată, pentru că Italia și Cehia, două țări cu industrii auto puternice, le-au contestat deja la Bruxelles.
Chiar dacă cerere există, constructorii auto nu pot face și vinde mai multe automobile termice pentru că astfel ar depăși noul prag de emisii poluante medii la nivelul întregii game a unui producător auto, de 94 g CO2/km (de la 116 grame CO2/km în prezent) valabil din 2025, potrivit Pactului verde european (Green Deal), și nu și-ar permite.
Depăşirea noii limite medii de CO2 poate duce la amenzi în valoare de 95 de euro pentru fiecare gram de CO2 per kilometru în plus înmulţit cu numărul de vehicule vândute. Ceea ce, potrivit analiștilor, ar însemna amenzi de sute de milioane de euro pentru fiecare constructor auto european și o amendă totală, la nivelul industriei auto din UE, de până la 16 miliarde de euro.
