Cristian Păun: Leul se depreciază din cauza slăbiciunilor economiei şi a problemelor politice

De pe 5 mai, când cursul leu-euro era 4.9775, diferiţi factori au afectat stabilitatea monedei naţionale, începând cu atacul suveraniştilor.

Acesta a dus cursul de schimb leu-euro la maximul anului (de până acum), pe 8 mai, 5.1222 lei un euro. Consolidările politice ulterioare proeuropene şi proatlantice au făcut leul să revină la 5.0251, pe 11 iunie, dar răul era făcut.

Pe 25 august, am avut un minim local de 5.0539 lei, apoi a început devalorizarea / deprecierea leului din nou. Pe 29 august, era 5.0722 lei un euro, iar acum a urcat la 5.0781 lei pentru un euro.

Pe interbancar, deja, la această oră, un euro este 5.07988 lei. ]Care sunt cauzele?

Leul e slab din cauza economiei slabe şi a politicii slabe

Pe termen lung, există o serie de factori care presează moneda și cursul de schimb, explică Cristian Păun, profesor la ASE.

"Primul este deficitul de cont de cont curent, deficitul comercial, în primul rând, mai ales pe balanța cu bunuri, pentru că pe balanța cu servicii avem un excedent insuficient", spune acesta.

Excedentul de pe balanţa cu bunuri e insuficient, adică importăm mai mult decât exportăm. La acest deficit, se adaugă și celelalte deficite, care contribuie în contul curent la deficitul și mai mare al contului curent.

Citeşte şi: Ce se întâmpla dacă Guvernul Bolojan nu adopta măsurile de austeritate? „Curs la 6 lei” pentru euro

Și aici vorbim în principal despre balanța negativă a veniturilor, în sensul că ies mai multe fluxuri în valută, ca venituri, decât intră, în ciuda acelor venituri care vin din partea Diasporei, ca transferuri în valută, adică remitențele, explică Păun.

"Se întâmplă aşa pentru că avem în venituri și alte tipuri de venituri, cum ar fi de exemplu cele pentru bunurile de capital sau pentru capital.

Dobânzile pe care le plătește România la finanțările publice și private intră în această secțiune. În România, mai degrabă se importă capital și sub formă de credite, dar și sub formă de obligațiuni și acțiuni şi atunci tot ce înseamnă venituri, sub formă de dividende, dobânzi și așa mai departe sunt enorme ca sume, și se adaugă la ieșiri de valută insuficient acoperite de remitențe", detaliază expertul.

Citeşte şi: Curs BNR, 12 iunie. Moneda euro se apreciază foarte puţin, sub noul prag psihologic, de 5.10 lei

Și atunci, continuă acesta, avem un deficit și mai mare, peste cel de cont de balanță comercială. Deci, avem odată, în contul curent, deficitul de balanță comercială, la care se adaugă deficitul din contul de venituri.

Aceasta înseamnă că în octombrie, când o să avem de plătit rata la MTN – program de eurobonduri de la Bursa din luxemburg, unde avem o deschidere de peste 50 de miliarde de euro, asta va influenţa puternic cursul valutar?

Va fi presiune mare, confirmă Cristian Păun. "Dar dacă nu reușim apoi, în balanța de plăți externe, să facem rost de finanțare și să apară intrare de valută, printr-o finanțare, probabil că presiunea pe rezerve va fi destul de importantă și presiunea pe cursul de schimb va fi importantă", explică Păun.

Citeşte şi: Criză majoră în imobiliare. A scăzut numărul vânzărilor de locuinţe. Ce se întâmplă în Capitală

Cu cât ne înrăutățim accesul la capital și finanțarea de pe piețele internaționale, cu atât costul datoriei crește. Veniturile plătite în contul datoriei, în contul curent, vor crește și, implicit, cursul de schimb va avea de suferit.

Factorii de influenţă ai actualei deprecieri mai pleacă și de la faptul că intrările în valută din Zona Euro, mai ales pe fonduri europene, nu au loc. Rata redusă de absorbție a fondurilor europene, care era importantă pentru rezerva valutară și pentru oferta de valută din piață, întârzie.

Sunt întârzieri majore, care și ele contribuie și se regăsesc tot în contul curent. A treia componentă a contului curent este cea de transferuri unilaterale, unde intră toate ajutoarele, donațiile, adică și banii europeni nerambursabili intră tot aici. "Nu prea au intrat, sunt pe zero", spune Cristian Păun.

Leul e slab şi pentru că valuta fuge din ţară, nu sunt intrări

"Ai numai ieșiri de valută, pentru importuri, pentru dobânzi, dar n-ai intrări de valută. Asta pune presiune suplimentară pe cursul de schimb. Până acum, stăteam destul de bine, pentru că Banca Națională primea rezervă PNRR de bani europeni şi ţinea echilibrul emiţând lei", explică Păun.

"Și asta cumva menținea relativ stabil cursul, pentru că aveam aceste intrări de valută în conturile Băncii Naționale. Deci, era un buffer destul de important, care în ultima perioadă a încetimit și evident că între cauze rămâne şi faptul că atragerea de investiții străine este din nou la un minim istoric, în România.

Ultimele luni arată că nu prea se înghesuie străini să vină să investească în România. Și aici mă refer în special la acele investiții consistente de tip greenfield, să vină să cumpere fabrici, uzine, să facă fabrici şi uzine pe la noi", atrage atenţia specialistul.

Economia e slabă. Aproape de junk, nu prea le arde investitorilor de obligaţiunile româneşti

"Deci, avem o problemă și cu intrările de valută de tipul acesta și evident că se înrăutățește situaţia, odată ce ne apropiem de junk, apetitul investitorilor străini pentru titlurile emise de guvern, bonduri sau alte titluri de trezorerie.

Și atunci, investițiile străinilor în așa ceva, creditarea României în instrumente de credit, a scăzut ca apetit, zic eu, ca să nu mai vorbim despre momentele acelea cu suveraniștii și ce-am mai avut noi cu alegerile, când au fost niște ieșiri de valută care nu știu dacă s-au mai și întors înapoi, între timp, și care și ele pun presiune în continuare pe cursul de schimb", spune Cristian Păun.

Situația ne e deloc roză, explică Păun. Atâta timp cât avem această problemă politică, cu patru partide, într-o coaliție foarte fragilă, se amenință unii pe alții cu demisiile, n-ai cum să ai stabilitate.

Cursul valutar e jos. Credibilitate scăzută

Perspectiva unei stabilități a cursului de schimb cu așa ceva nu există. Încă n-am rezolvat problema inflației, încă n-am rezolvat problema deficitului și, evident, toate astea sunt importante pentru credibilitatea externă a României, de unde depinde și absorbția de fluxuri în valută", detaliază Păun.

Adică, dacă n-ai valută, până la urmă n-ai cum să ai stabilitatea cursului de schimb cu așa importuri. Deci, probabil că n-o să avem un curs de schimb care mai rămâne stabil. Stabilitatea cursului de schimb, în perioada următoare, va fi încet-încet trecută în subsidiar, arată universitarul.

"Vom vedea creșteri de curs de schimb ceva mai susținute, față de cum eram noi obișnuiți, în ultimii ani. Foarte probabil, dacă cursul ar fi lăsat liber, el ar trebui să se ducă undeva lejer către 6 lei, probabil că n-o să-l lase BNR atât de sus, dar la un 5,5, dacă nu reuşim să ajungem la un acord politic, la un consens politic, în următoarea perioadă, eu îl văd destul de rapid", prevesteşte acesta.

Cristian Păun: Leul se depreciază din cauza slăbiciunilor economiei - Foto: INQUAM PHOTOS/Alberto Groşescu

Se ajunge până la 6,5 lei un euro, dacă BNR nu intervine şi lasă regim de flotare naturală. Cu regimul de flotare controlată tipic BNR, probabil că vom fi, la finalul anului, pe la 5,5 lei.

Dacă lucrurile se mai rezolvă și deficitul începe să intre într-o pantă descendentă, cu reforme și așa mai departe, avem toate șansele să rămână stabil, dar acest lucru este puțin plauzibil, având în vedere tot ceea ce se întâmplă, a spus Cristian Păun, profesor la ASE, pentru Newsweek România.