România intră într-o săptămână critică pentru Sistemul Energetic Național, după oprirea Reactorului 2 al Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă. Lipsa unei cantități importante de energie produsă constant în țară este compensată prin importuri masive, iar în anumite momente prețurile plătite au urcat la niveluri extrem de ridicate.

România importă energie la peste 2.500 lei/MWh după oprirea Reactorului 2 de la Cernavodă

În primele zile ale crizei energetice, după oprirea unității de la Cernavodă, România a importat peste 50 GWh de energie electrică.

Presiunea este cea mai mare seara, când producția de energie solară scade rapid, dar consumul rămâne ridicat. În anumite intervale de vârf, importurile au ajuns să acopere peste 30% din necesarul de energie electrică al țării.

Problema nu este doar cantitatea de electricitate cumpărată din exterior, ci și prețul acesteia. În anumite momente, energia importată a depășit 550 de euro/MWh, echivalentul a peste 2.500 de lei pentru un megawatt-oră, potrivit Antena 3.

Citește și: Cristian Bușoi, despre importurile de energie: România poate funcționa așa oricât, resurse există

Sunt prețuri foarte ridicate, iar dacă situația se prelungește, o parte din costurile suplimentare suportate în această perioadă pe piața energiei s-ar putea reflecta ulterior în ofertele furnizorilor și, implicit, în facturile consumatorilor.

Facturile la energie ar putea crește cu până la 15%

Specialiștii analizează inclusiv scenarii pesimiste în care facturile la electricitate ar putea crește cu până la 15% în lunile următoare. 

Costurile foarte mari ale energiei cumpărate seara pot fi compensate parțial de intervalele din timpul zilei în care România are nevoie de importuri mai reduse sau poate cumpăra electricitate la prețuri considerabil mai mici.

Cu toate acestea, pierderea temporară a producției unui reactor nuclear reprezintă o problemă importantă pentru sistem.

Citește și: România rămâne fără energie atomică, dacă operațiunea cu barjele nu reușește. Dunărea a scăzut 2 cm în 24h

Energia nucleară are avantajul unei producții constante, independentă de condițiile meteorologice. Atunci când o asemenea capacitate dispare temporar din sistem, necesarul trebuie acoperit prin alte surse interne sau prin importuri.

În perioadele cu cerere ridicată și producție internă insuficientă, România devine astfel mai expusă prețurilor de pe piețele regionale. Dacă importurile scumpe se mențin o perioadă îndelungată, presiunea se poate transmite treptat către furnizori și consumatori.

Comandamentul Energetic analizează riscurile după oprirea Reactorului 2

Situația de la Cernavodă va ajunge în această săptămână pe masa Comandamentului Energetic, convocat pentru a analiza starea Sistemului Energetic Național.

Una dintre principalele întrebări este dacă actuala combinație dintre producția internă și importurile de electricitate poate asigura fără probleme necesarul țării până la revenirea capacității nucleare indisponibile.

Autoritățile urmează să evalueze eventualele riscuri pentru funcționarea Sistemului Energetic Național și să ofere informații suplimentare despre momentul în care Reactorul 2 de la Cernavodă ar putea fi repornit.

Estimările comunicate anterior indicau o perioadă de oprire de cel puțin zece zile. Până atunci, România va trebui să compenseze energia care nu mai este produsă la Cernavodă prin celelalte capacități disponibile și prin importuri.