luni 31 august
EUR 5.2584 USD 4.5171
Abonează-te
Newsweek România

Cu cât va scădea factura la gaz după începerea exploatării zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră?

Data publicării: 11.08.2026 • 06:30 Data actualizării: 11.08.2026 • 09:25
Plaforma de foraj Transocean Barents, care va opera zăcământul gazeifer Neptun Deep - Foto: INQUAM PHOTOS/George Călin
Plaforma de foraj Transocean Barents, care va opera zăcământul gazeifer Neptun Deep - Foto: INQUAM PHOTOS/George Călin
Imagine din interiorul tehnic al platformei de foraj marin gazeifer Transocean Barents - Foto: INQUAM PHOTOS/George Călin
Imagine din interiorul tehnic al platformei de foraj marin gazeifer Transocean Barents - Foto: INQUAM PHOTOS/George Călin

Goana după gazele din perimetrul Neptun Deep promite independență energetică. Prețul rămâne sub cotațiile actuale ale burselor europene, care depășesc frecvent 180 - 200 lei/MWh.

Documentele recente scurse din piață arată că OMV Petrom a oferit statului român gazul din Neptun Deep la un preț angro estimat în jurul a 150 - 160 lei/MWh.

Prețul rămâne sub cotațiile actuale ale burselor europene, care depășesc frecvent 180 - 200 lei/MWh.

Citeşte şi: Undă verde în Senat: Măsurile fiscal-bugetare pentru Neptun Deep şi Romatsa au fost aprobate

Practic, intrăm acum şi cu ajutorul exploataţiei gazeifere marine de la Neptun Deep în rând cu lumea: în afaceri, în Occident, foarte puţini câştigă enorm, "dau lovitura", majoritatea câştigă decent.

Câştigul duce la prosperitate prin foarte mult travaliu, în pieţe pline de produse bune, cu o concurenţă acerbă.

Marea Neagră nu taie la jumătate facturile: Cât vom plăti real pe gazul din perimetrul Neptun Deep?

Afacerile, în Occident, înseamnă profituri decente, bune, care în timp, în foarte mulţi ani, cu răbdare, perseverenţă şi consecvenţă, duc la rezultate spectaculoase.

Chiar dacă producția internă va asigura un surplus masiv, începând cu 2027, livrarea se va face la preț de piață, nu la prețuri sociale, avertizează analiștii din Energie.

În plus, ANRE a majorat deja tarifele de rețea. Aceasta înseamnă, aşa cum era de altfel previzibil, că logistica gazului mănâncă din ieftinirea materiei prime. Să facem acum un calcul concret, de principiu.

Citeşte şi: VIDEO Marele zăcământ românesc Neptun Deep, de la Marea Neagră, este aproape gata să înceapă exploatarea

Pentru a vedea impactul real, aplicăm o simulare matematică, bazată pe o scădere medie a componentei de marfă de la 200 lei/MWh (pe piața liberă actuală), la 150 lei/MWh (preț estimat Neptun Deep).

Luăm în calcul o medie estimată a tarifelor de transport și distribuție reglementate de ANRE, pentru consumatorii casnici.  Adăugăm tarifele de transport, de distribuție și taxe fixe de minimum 110 lei/MWh:

Factura curentă: 200 de lei (marfă) + 110 lei (taxe) = 310 lei/MWh
Factura estimată 2027: 150 de lei (marfă) + 110 lei (taxe) = 260 lei/MWh

Prețul de 150 lei/MWh, din oferta către ANRSPS (Rezervele de Stat) nu este un preț fix pe 10 ani. El este un preț de bază (bunch), calculat la cotațiile actuale, din iulie-august 2026.

Prețul final de livrare din 2027 va fi indexat printr-o formulă legată de cotațiile bursiere (CEGH Viena - principalul hub de tranzacţionare a gazelor din Europa Centrală şi de Est) din lunile dinaintea livrării efective, însă simularea pe baza actualei oferte de preemțiune indică valoarea de pornire.

Concluzia este că scăderile vor fi vizibile.

Citeşte şi: A doua emisiune de obligaţiuni pentru Romgaz, componentă a strategiei în vederea finanţării Neptun Deep

Este un exemplu foarte bun, analog celui care răspunde la întrebarea "de ce nu se scumpeşte decât cu 10 bani litrul de benzină, atunci când barilul de ţiţei Brent scade cu (de exemplu) 20 de dolari?".

Simplu: pentru că, din preţul litrului de benzină la pompă, aproximativ 57% - 69%, în România, este reprezentat de fiscalitate (taxe și accize colectate de stat).

Plus că există o sumedenie de factori de atenuare externi, cum ar fi evoluţia fluxurilor de producţie: ţiţeiul Brent tranzacţionat acum ajunge în producţie cam peste 2 luni.

Imagine din interiorul tehnic al platformei de foraj marin gazeifer Transocean Barents - Foto: INQUAM PHOTOS/George Călin
Imagine din interiorul tehnic al platformei de foraj marin gazeifer Transocean Barents - Foto: INQUAM PHOTOS/George Călin

La fel, în cazul curentului electric la priză, în casa omului obişnuit, 5% - 10% din prețul final al curentului electric plătit de un consumator casnic e reprezentat de costuri administrative directe.

Restul sumei este împărțit între costul propriu-zis al energiei (energia activă) şi costurile administrative indirecte: tarifele reglementate de transport / distribuție, taxele de mediu (certificate verzi, cogenerare) și TVA-ul de 21% din valoarea totală a facturii.

Mai multe articole din secțiunea Economie
Comentarii 2
Nicolae COJOCARU
Nicolae COJOCARU 11 august 2026 15:01
#1

Va scădea? Iluzie ... miroase a promisiune electorală ... dar n ne puteți duce de nas, știm că prețurile nu pot decât să crească, așa știu comercianții de la noi

Nicolae COJOCARU
Nicolae COJOCARU 11 august 2026 15:01
#2

nu ne...

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Newsweek România Abonamente

Digital

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Newsweek România
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te
Newsweek România
Newsweek România Ultima oră
Newsweek România
Ultima oră