De ce România nu are și nu va avea curând restaurante cu stele Michelin? Lecție din Bulgaria pentru autorități
România nu are și nu va avea curând restaurante cu stele Michelin. În Ungaria, există deja 10 astfel de locații de fine dining. Iar Bulgaria este pe cale să apară în premieră în renumitul Ghid Michelin, pentru că, pe lângă restaurante și chefi, se zbat și autoritățile.
Primul restaurant cu stele Michelin a apărut în Ungaria în 2015. Acum, numărul lor a ajuns la 10. Restaurantele Platán Gourmet (Tata) și Stand (Budapesta) au câte 2 stele Michelin, iar 8 restaurante, Babel, Costes, Essência, MÁK, Rumour și Salt (toate în Budapesta), alături de Platán Bisztró (Tata) și Pajta (Őriszentpéter), au câte 1 stea Michelin.
În România, de-a lungul timpului, au avut loc mai multe tentative de a intra în celebrul Ghid Michelin, dar fără succes.
"Restaurantele din Romania nu sunt pregatite pentru stele Michelin. Mai avem nevoie de 4-5 ani pana sa putem vorbi de primul restaurant cu stele Michelin in Romania", spunea, de exemplu, chef Joseph Hadad în 2018.
Și nici nu se va întâmpla prea curând, pentru că nu doar restaurantele și chefii trebuie să le demonstreze inspectorilor că respectă standardele, ci și orașul în care se află acestea trebuie să convingă că merită să apară în Ghid. Iar aici responsabilitatea revine autorităților locale.
De asemenea, Ghidurile Michelin sunt adesea finanțate parțial de autoritățile de turism locale pentru a atrage vizitatori. Iar statul român nu are măcar o strategie generală, clară și coerentă, de a promova turismul în România, în ultimii ani, darămite un plan de susținere a gastronomiei, cum există în Bulgaria.
Citește și: Michelin, de la stele pentru restaurante, la chei pentru hoteluri. 6 hoteluri din România, în top
De ce România nu are și nu va avea curând restaurante cu stele Michelin? Lecție din Bulgaria pentru autorități
Michelin nu acordă recunoaștere orașelor în sine. Ghidul evaluează restaurantele individual, inclusiv serviciile, meniurile, abilitățile culinare, consecvența și lanțurile de aprovizionare ale localurilor.
Dar înainte ca localurile să poată primi stele sau alte distincții, Michelin decide mai întâi dacă o destinație ar trebui inclusă în ghidul său.
Procesul începe de obicei prin cooperarea dintre Michelin și autoritățile turistice locale sau municipalități. Evident, instituțiile locale pot sprijini dezvoltarea și promovarea unui ghid, dar acestea nu influențează evaluările restaurantelor.
Citește și: VIDEO Povestea singurului bucătar român cu o stea Michelin. Născut la Piatra Neamț, are 26 de ani
În timpul inspecțiilor, recenzorii Michelin vizitează restaurantele în mod anonim, plătesc ca și clienți obișnuiți și efectuează evaluări repetate. Principalele criterii pentru acordarea stelelor includ calitatea ingredientelor, tehnicile de gătit, armonia aromelor, stilul personal al bucătarului-șef și consecvența în timp.
Iar pentru ca o destinație să primească propriul ghid, Michelin ia în considerare și factori mai largi, cum ar fi atmosfera orașului, mediul turistic și dacă bucătăria și produsele locale creează o identitate recognoscibilă.
Sofia, capitala Bulgariei, a trecut deja de etapa inițială de a atrage atenția Michelin, inspectorii vizitând peste 20 de unități și pregătind recomandări. Dar decizia finală cu privire la restaurantele evaluate și includerea acestora în Ghid e în întregime la latitudinea editorilor Michelin, informează Novinite.
Procesul de evaluare Michelin pentru Sofia este încă în desfășurare și nu a existat un refuz final, potrivit lui Anton Penev, directorul autorității de turism a municipalității Sofia.
El a spus că Sofia nu a primit un „nu” definitiv din partea prestigiosului ghid culinar și că evaluarea ar putea continua în următorii 4 până la 5 ani, perioadă în care experții vor vizita în mod regulat restaurantele și vor oferi feedback.
„Procesul de evaluare Michelin nu este finalizat, nu există un «nu». Procesul va fi foarte lung în următorii 4-5 ani. În acest timp, vor veni constant și ne vor oferi feedback”, a spus Penev.
El a explicat că Primăria Sofia rămâne în contact direct cu Michelin, dar detaliile comunicării sunt confidențiale.
Penev a recunoscut că Sofia se confruntă încă cu provocări, dar a spus că acestea pot fi abordate prin măsuri planificate pentru anul următor.
Recomandările nu sunt legate de lipsa calității, ci mai degrabă de îmbunătățirea standardelor de servire, consolidarea rolului bucătăriei bulgărești și promovarea vinurilor locale ca parte importantă a identității gastronomice a orașului.
Prin urmare, implicarea autorităților din Sofia în ceea ce privește prezența în Ghidul Michelin ar putea fi o lecție și pentru cele din București și România.
Turismul în România și în București, promovat slab și fără un brand turistic coerent
incolo de prețuri, infrastructură sau concurența destinațiilor externe, una dintre marile vulnerabilități ale României rămâne lipsa unei promovări puternice, a declarat, pentru Newsweek România, Traian Bădulescu, purtător de cuvânt al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT).
El spune că România nu are încă o strategie suficient de puternică pentru a atrage turiști străini și nici o organizație națională de management al destinației, deși acest lucru a fost promis industriei de turism.
Citește și: VIDEO România pierde turiști străini din cauza lipsei de promovare. Bucureștiul nu are brand turistic
„Lăsând la o parte regimul fiscal, care se tot schimbă, din păcate, dar nu numai în domeniul turismului, știm cu toții că peste noapte nu avem un regim fiscal stabil.
O mare problemă este lipsa unei promovări puternice, mai ales pentru primirea turiștilor străini, în incoming, export de servicii, dar chiar și pe plan intern”, a spus Traian Bădulescu.
