BNR prevede explozia prețurilor la ouă, fructe și legume, în primăvară. Se scumpesc cu 15%

Proiecţiile economice depind în mare măsură de ceea ce se întâmplă în politica Guvernului. Dacă Executivul este acesta de acum şi coaliţia actuală se păstrează, atunci rezultă aceste proiecţii BNR.

Dacă are loc o criză şi instabilitatea acestei coaliţii duce la o ruptură şi apoi la căderea Executivului, atunci lucrurile vor merge mai prost decât proiecţiile BNR.

Acest guvern, aşa dominat de conflicte cum este, asigură stabilitatea macroeconomică a ţării şi astfel stabilitatea preţurilor, ceea ce este de dorit.

BNR anunță explozia prețurilor la ouă, fructe și legume

Conform BNR, la finalul trimestrului al patrulea (T4) al acestui an, rata medie a inflaţiei, pentru legume, fructe şi ouă, va ajunge la 11,7%.

Apoi, va sări la 15,4%, în T1 2026. Va scădea la 10,8%, în T2, apoi va plonja la 7,1% în T3, va urca la 7,4% în T4 şi va creşte iarăşi, în T1 şi T2 2027, la 7,6%.

Uitându-ne în urmă, în statisticile BNR, vom constata că maximul acestui an a fost în T2, când inflaţia a sărit la 15,9%, faţă de 7,6%, în T1 2025, coborând la 10,6% în T3.

Citeşte şi: Cu cât s-au scumpit alimentele? Fructele și legumele au cele mai mari creșteri

De unde aceste fluctuaţii? Inflaţia-record din T2 2025 s-a datorat apariţiei lui George Simion în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, care a reprezentat un berbece de sentiment negativ generalizat în pieţe.

Apoi, după victoria lui Nicuşor Dan, a scăzut la 10,6%. Au urmat măsurile fiscale necesare ale Cabinetului Bolojan, care vor duce, pe proiecţiile BNR, la o rată a inflaţiei de 11,7%.

După trezirea la realitate de după sărbători, o serie de factori de piaţă vor duce la un nou puseu inflaţionist, de 15,4%, care se va calma la 7,1% şi va cunoaşte un nou maxim local, în T1 şi T2 2027.

Citeşte şi: Inflaţia din România a fost de trei ori mai mare decât media din UE în luna august

De ce? Rata inflației poate crește la începutul anului din cauza unor factori precum ajustările prețurilor, creșterea consumului și a creditelor de consum, cheltuielile guvernamentale crescute și inflația importată.

Acestea sunt amplificate de factori specifici fiecărui an, cum ar fi condițiile meteo nefavorabile sau alte dezechilibre economice.

Una dintre cele mai importante creşteri de preţuri va fi la fructe, în perioada care urmează. Explicaţia este că cererea, pe timpul iernii, nu este satisfăcută suficient de bine din producţia internă.

Ultima proiecţie BNR dă scumpiri mai mari

Şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR de miercuri, 12 noiembrie, anunţă practic că efectele măririlor de taxe şi a TVA, din măsurile fiscale ale Cabinetului Bolojan, vor avea un efect mai prestant decât cel prefigurat iniţial.

Aşadar, să înţelegem ce spune BNR, dincolo de exprimarea tehnică atenuantă:

" Rata anuală a inflației va consemna o scădere modestă în următoarele trei trimestre (n.red.: adică scăderea e mai modestă decât în precedenta proiecţie), și pe o traiectorie fluctuantă și semnificativ mai ridicată decât cea din proiecția precedentă (n.red.: adică inflaţia va fi mai ridicată)(...)

Totul, "(...) pe fondul efectelor directe tranzitorii peste așteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor".

Efect inflaţionist mai mare

Adică:dispariţia plafonării preţului la curent va avea un efect inflaţionist mai mare decât se prevăzuse anterior, ca şi în cazul majorării TVA şi a accizelor - care sunt şi ele tot nişte taxe mai aparte.

Ce urmează demonstrează că creşterile şi descreşterile vor rămâne cele descrise de noi, dar ceva mai sus procentual şi decalată în timp cu un trimestru sau două:

"Ea va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri pe partea ofertei, și își va relua apoi descreșterea, într-un ritm totuși mai lent decât s-a previzionat anterior și de la un nivel relativ mai înalt.

Am evitat un efect inflaţionist galopant

Totul, "reintrând în trimestrul I 2027 și coborând ușor în interiorul intervalului țintei până la finele orizontului proiecției, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată"

Aici este ceva de spus. Orice intervenţie de măriri (de taxe, impozite, salarii, venituri etc.) este inflaţionistă. Depinde şi când o faci, asumându-ţi măsura fiscală. Cabinetul Bolojan nu prea a avut de ales: dacă nu proceda astfel, ulterior, efectul inflaţionist ar fi fost galopant

Citeşte şi: Scumpiri în lanț după creșterea TVA. Inflația a crescut la aproape 10%. Prețuri mari la energie

Revenim la proiecţia BNR. Să luăm de exemplu merele, banalele mere, unde merele poloneze domină, ca preţ, subvenţionate de Varşovia (care are o politică de stat în acest sens).

Anul acesta a adus cea mai mică producție de mere din ultimii 8 ani. Pomicultorii au cheltuit mult și au câștigat puțin, din cauza îngheţului şi secetei prelungite, conform TVRInfo.

În general însă fructele au devenit un lux, preţul lor crescând în medie cu 33%, faţă de anul 2024. Românii cu puţini bani îşi mai permit să cumpere numai mere.

Cele mai scumpe, fructele proaspete

Mai mult, în clasa medie de consumatori, pentru că sunt mai puține şi foarte scumpe, merele, perele și gutuile au fost înlocuite de banane, lămâi și avocado, foarte la modă.

La capitolul scumpiri, pe primul loc se află fructele proaspete, care se scumpiseră în august deja cu 39,4%, urmate de legume şi de conservele de legume, cu aproape 16%, precum şi cacao şi cafeaua, cu 14,2%. În schimb, zahărul s-a ieftinit cu 3,08%.

Dar trebuie ca preţurile să scadă sau să nu crească deloc? Această dorinţă se bazează pe o gândire eronată: preţurile trebuie să crească, dar nu oricum.

Inflaţia ideală: 2%

Economiştii au ajuns la concluzia că inflaţia ideală este de 2%. Ea asigură un echilibru între un profit decent pentru firme şi păstrarea unei puteri de cumpărare, ce poate creşte lent dar sigur.

Când România, prin 2019, plutea cu o rată a inflaţiei de 4,4%, în mai, statele dezvoltate UE erau sub 2% şi nu mai ştiu cum să facă astfel încât să ajungă la o inflaţie de 2%.

Ca mecanism, o inflaţie de 2% duce la venituri, pentru o firmă, care îi permit să-şi reconstituie ciclul de business şi, în acelaşi timp, să mărească puţin, dar constant şi sigur, veniturile salariaţilor ei.

Care astfel au o creştere a puterii de cumpărare pe potriva creşterii preţurilor. Reversul medaliei, scăderea preţurilor, adică deflaţia, este un dezastru economic.

Veniturile firmelor scad, acestea fac concedieri sau micşorează salariile, se cumpărăr mai puţine produse şi servicii şi preţurile scad şi mai mult, intrându-se pe o spirală deflaţionistă pe care nu ne-o dorim.

Acum 90 de ani, între anii 1931 şi 1944, Brazilia literalmente ardea 78.2 miioane de saci de cafea exportabilă, ca să mărească preţul cafelei. Aceasta echivala cu năucitoarea cifră de 10.3 miliarde de livre de cafea.