Băncile din România au foarte mulţi bani şi nu au cui să îi dea. Prea puţine firme româneşti sunt bancabile
Băncile comerciale din România au foarte mulţi bani disponibili şi nu au cui să îi dea, adică să dea credite. Aceasta pentru că prea puţine firme româneşti sunt bancabile, adică potrivite pentru creditare.
În general, omul de pe stradă nu ştie exact cum anume funcţionează o bancă. Ea adună bani de la deponenţi şi de la cei deja creditaţi, pe care apoi îi reinvesteşte.
Aceste noi investiţii se fac prin noi creditări. Nu există nici o bancă doritoare să stea pe sume imense de bani, cu care să nu aibă ce să facă şi să piardă timpul cu ei staţionând prin conturi, fără să fie puşi la lucru.
Asta înseamnă profit pierdut, rata profitului mai mică. Ca să şi-o mărească, băncile au tot interesul ca mediul de afaceri din România să fie cât mai performant, pentru a fi cât mai bancabil. Deocamdată, e prea slab pentru asta.
Băncile din România au foarte mulţi bani şi nu au cui să îi dea
Au fost şi nişte studii făcute de Florin Georgescu (Între 2004 și 2024 prim-viceguvernator și vicepreședinte al Consiliului de Administrație al BNR), prin direcţiile din BNR pe care le coordona.
BNR a atras atenția că firmele românești bancabile sunt puține, "dat fiind și practica antreprenorilor români, de a decapitaliza firmele, prin extragere de dividende substanțiale.
În general, conform Legii 31, este o prevedere conform căreia capitalul social nu poate fi mai mic decât activul necontabil", explică analistul financiar Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiari Bancari.
Citeşte şi: SIMULARE Șase bănci din România, impozitate cu 1.000.000.000 lei. 283 milioane doar de la BCR
Restricțiile introduse acum, în al doilea pachet fiscal, au privit "și partea aceasta, de contracarare a decapitalizării firmelor, prin anumite practice ale acționarilor, care lăsau firmele să funcționeze cu capital propriu foarte mic sau cu capital propriu negativ", arată Căruntu.
Adică, detaliază acesta, firmele erau decapitalizate și atunci, automat, "acestea nu erau bancabile. Pe de altă parte, cred că raportul credite/depozite este ceva pe la 70%, adică baza de depozite din sistemul bancar e mult mai mare decât cea de credite.
Pe de altă parte, intermedierea financiară, ca procent din PIB, este mult mai mică în România decât în Europa Centrală, ca să nu mai vorbim despre Vest".
Citeşte şi: Vești proaste de la Banca Mondială, pentru România! Estimările pentru economie, și de 3 ori mai mici
Mai apoi, spune expertul, "masa de firme care are proiecte viabile și bancabile este mult mai mică în România, față de alte țări. Asta mai exprimă și altceva: că majoritatea firmelor bune preferă să se finanțeze prin credit furnizor, adică să se finanțeze de la furnizori.
Și să nu contracteze credit bancar. În general însă nu e vorba că nu vor firmele și se finanțează de la furnizori, e vorba că ele nu îndeplinesc criterii minime de eligibilitate, din punct de vedere al creditării bancare, iar activul net contabil negativ sau sub prevederile Legii societăţilor comerciale (Legea 31) a fost un topic foarte important".
La vremea sa, Legea 31 a societăţilor comerciale din 1990 a fost un act normativ foarte important, care a ajutat mult la dezvoltarea mediului de business. Dar nu este perfectă.
Citeşte şi: 3 mari bănci americane, Goldman Sachs, Morgan Stanley şi Bank of America, profituri peste estimări
Pe de altă parte, mai spune analistul financiar, "există și firme românești importante care contractează credite direct de la bănci străine, iar trecerea la Zona Euro ar ajuta foarte multe companii din România să se împrumute la costuri mai mici, la bănci, în euro, cum este Bulgaria acum".
Oricum, spune Mihai Căruntu, Europa, în general, și România, în special, nu sunt pieţe pe care companiile să se finanțeze prin piața de capital. Foarte puține s-au finanțat astfel. Cum a fost ultimul IPO de la Bursă: Electroalfa.
IPO (Initial Public Offering - Ofertă Publică Inițială) reprezintă procesul prin care o companie privată își vinde pentru prima dată acțiunile publicului larg, listându-se la bursă.
Şi totuşi, există exemple notabile
Această acțiune transformă compania într-o entitate publică, permițându-i să atragă capital pentru dezvoltare, să crească vizibilitatea mărcii și să ofere lichiditate investitorilor inițiali atraşi pe Bursă.
Newsweek ştie că Electroalfa a închis anticipat IPO-ul lansat la Bursă, după suprasubscrieri masive: retailul a cerut de 60 de ori mai multe acţiuni decât oferta lansată de Electroalfa. La fel Cristim, aminteşte analistul financiar.
La fel, Premier Energy PLC (PE): s-a listat la Bursa de Valori București (BVB) în anul 2024, printr-un IPO care a inclus peste 35,9 milioane de acțiuni noi și existente.
Amintim că o mică bancă românească, aşa cum era pe vremuri Banca Transilvania, făcând IPO-uri succesive, cu o politică inteligentă de ieşire pe Bursă, a ajuns în prezent să fie liderul pieței bancare din România.
Da, s-au finanțat prin piața de capital și nu au distribuit dividende mult timp, dădeau așa-numitele acțiuni gratuite.
Într-adevăr, Banca Transilvania este cel mai bun exemplu de afacere antreprenorială mică, care a crescut și prin piața de capital și care a ajuns cea mai importantă bancă.
