Adrian Mitroi, profesor ASE: Vine decontul pentru „prosperitatea” pe care am trăit-o pe credit, în trecut

Românii și-au reevaluat prioritățile financiare, din cauza inflației, reducând cheltuielile de imagine și reorientându-se către supraviețuire și educația copiilor.

Profesorul Adrian Mitroi a declarat pentru Newsweek România că societatea achită acum prețul unei prosperități artificiale, bazată pe credit și consum, formată în anii trecuţi.

Această prosperitate artificială este înlocuită acum de scăderea calității produselor și de accesul redus la bunuri considerate anterior normale.

Adrian Mitroi, profesor ASE: Vine decontul ratelor pentru prosperitatea pe datorie de până acum

Goana după statut social și imagine au fost înlocuite de competiție, centrată pe educația copiilor, spune Mitroi. Părinții investesc în profesori și școli de top, sperând să le asigure un viitor de elită. Dar presiunea pe note maxime și diplome la facultăți externe nu garantează un loc de muncă stabil.

“Oamenii investeau mai ales în imaginea în societate, în concordanță cu imaginea de prosperitate. Acum, s-a mai temperat tendința. Rămân în continuare mașina sau city break-ul, dar totul e mai modest.

Au rămas competițiile pe copii. Toată lumea îşi aburcă copiii cu o clasă mai sus. Mamele excelează la asta: cum să faci copilul să fie cât mai bine crescut. Cea mai bună profesoară posibilă, care să livreze maximal, ca să ajungă cu nota maximă, la un bacalaureat maxim, la un liceu maxim, ca după aceea să ia o pauză, la o facultate relaxată.

Citeşte şi: Adrian Mitroi, economist: Nu mai putem ieşi din criză. Să ne ajustăm în jos nivelul de trai

Nici una dintre ele nu-i vor da certitudinea job-ului. Eventual, dacă sunt bani, o facultate făcută printr-o Olandă. Costuri extraordinar de mici și cu o așa-zisă calitate și livrare a învățământului. Care tot în postura de “fără job” ajunge.”

Scăderea puterii de cumpărare îi forţează pe români la o corecție economică dură: să sacrifice calitatea produselor pentru volumul actual de consum. Producătorii speculează tendința, prin prețuri mai mari, cantități reduse și ingrediente mai slabe, explică universitarul. Sub ambalaje spectaculoase și etichetele consacrate, la raft ajung şi alimente de calitate slabă.

“Până acum, românii cumpărau și de imagine. Acum cumpărăm mai puțin. În prima fază, au cumpărat în ceea ce se numește “corecția economică curentă”. Au trecut pe calitate mai scăzută, s-au dus foarte jos, nu neapărat la mai puțin.

Marii producători au intuit asta: au apărut cele trei feluri de inflație - inflația simplă, a costurilor mai mari; cea a cantităților mai mici; inflația de calitate scăzută. Adică ingredientele sunt mult mai slabe.

Aceleași plicuri spectaculoase cu arome, binecunoscute din copilărie, cu stampila superbă “fabricat în România”, însă o calitate absolut execrabilă. Nici măcar găinile mele nu sunt încântate de găina de pe poză și ce le-am servit de acolo.”

Piața muncii a devenit rigidă. Oportunitățile de angajare nu mai apar la tot pasul. Românii au renunțat să mai schimbe anual telefoanele cu alte modele de ultimă generație, explică Adrian Mitroi. În schimb, a explodat piața produselor second-hand și interesul pentru aplicațiile de reduceri la marii retaileri. Consumatorii au devenit vânători profesioniști, analizează la sânge raportul calitate/preț.

Citeşte şi: VIDEO Cum ne afectează criza politică și economică la nivel psihologic? Ce rupturi se creează între noi

“Românii nu mai cumpără telefoanele de ultimul tip, evident, și nu le mai înlocuiesc. Asta pentru că nici joburile nu mai sunt atât de simplu de înlocuit. Pentru 10% salariu mai mare, când aveai în fiecare an o nouă oportunitate cu 10% mai atrăgătoare, evident că îți doreai să-ți schimbi telefonul constant. Nu o mai facem. Este o piață de second-hand foarte bine vascularizată. Oamenii tranzacționează acum și produsele second-hand.

Cu toții suntem abonați la reduceri, la toate cartelele electronice. Toţi avem downloadate în telefon aplicațiile cu care ne bramburesc toți marii retaileri. Și i-am învățat. Nu toți sunt buni la toate produsele. Ştim raportul calitate-preț, suntem toţi urmăritori de oferte, de deal-uri.”

Citeşte şi: VIDEO Salariile și pensiile, în pericol. Criza politică duce România spre "junk"

Nici relaxarea nu mai e ce a fost. Cluburile sunt goale, cafeaua înlocuieşte produsele sofisticate, nu se mai mănâncă-n oraş ca înainte. Adrian Mitroi:

“Au mai renunțat la distracții. Sunt goale cluburile - ceea ce se numea distracția altădată. Se merge mult acum spre distracții mai simple, doar cafeaua este suficientă. Dar nu, nu nu se mai vând de exemplu nici băuturile răcoritoare, nici cele alcoolice atât de mult ca altădată. Outlet-urile de mâncat nu mai sunt arhipline.”

Carnea de vită s-a transformat din aliment accesibil în produs de lux. Prețul e cel puțin de cinci ori mai mare decât cel al cărnii de porc. Carnea de pui e o variantă aparent ieftină și rezonabilă, dar prețurile mici ascund calitatea extrem de scăzută, lăsând consumatorii profund dezamăgiți, spune profesorul de la ASE.

Carnea de vită a dispărut

“Carnea de vită, unul dintre alimentele foarte importante, mai ales în zona europeană, unde mâncăm toate felurile de carne, nu a devenit nici măcar aristrocratică: pur şi simplu, nu se mai găsește. Sau când se găsește este extrem de scumpă.

Poți să o cumperi eventual de la 100 de vite, într-un hamburger, dar altă dată era accesibilă o tocăniță de vită, puteai face în familie. Astăzi, nu, vita a devenit un produs de lux. Nu vorbim despre muşchiul de vită Angus, ci despre vita normală: are un ordin al prețului de cinci ori, dacă nu mai mult, faţă de carnea de porc.

Până acum câțiva ani, vita era cot la cot cu porcul. Pe de altă parte, puiul, un aliment ușor de gătit. La 5 lei kilogramul, poți să iei niște oase teribile de pui, cu care faci o ciorbă. Dar carnea este de o calitate foarte, foarte scăzută, chiar dacă prețul pare rezonabil și crezi că ai economisit la magazin. Când vei pregăti acasă mâncarea, vei fi dezamăgit de calitatea foarte slabă.”

Foarte important: cine şi când face reforma dură necesară

Concluzie. “Până acum un an”, trage concluzia Adrian Mitroi, “nu am fost în ceea ce se numește o criză, eu nu cred că e o criză economică. Am fost într-o prosperitate continuă alimentată cu credit, și nu ieftin, chiar scump. Acum, vine un moment dificil, al plății acestei prosperități, pe care noi am cumpărat-o, dar acum trebuie să plătim ratele prosperităţii pe datorie”.

Dincolo de ce considerăm că a fost până acum, criză sau nu, important e ce urmează şi este clar că vine o corecţie dură, iar Adrian Mitroi are dreptate. Atragem atenţia că e de preferat ca aceasta să fie făcută de un guvern autohton, nu cum s-a întâmplat în Bulgaria, în 1989 – 1999, ori în Grecia, în ambele cazuri după falimentul ţării.

Azi, România are probleme într-un complex internaţional complet diferit, agresiv, coroziv. Dacă vom intra în faliment, corecţia necesară, gândită la Bruxelles, unde e Comisia Europeană, şi la Frankfurt, unde e Banca Centrală Europeană, va fi făcută astfel ca România, stat de frontieră NATO şi UE, să reziste, să fie competitivă. Adică: mai mulţi români vor fi sacrificaţi de această corecţie decât acum, cu o reformă gândită la Bucureşti.