Pensiile românilor, prinse în capcana obligațiunilor din SUA. Împrumuturile devin imposibil de scumpe
Oricât de ciudat ar părea, pensiile românilor depind de capcana scumpirii obligațiunilor din SUA. Împrumuturile României, pe pieţe internaţionale, devin imposibil de scumpe, aşa cum se întâmplă şi cu cele pe care le fac alte state.
Titlurile de stat româneşti sunt influenţate de factorul politic (criza guvernamentală prelungită, aparenta imposibilitate a găsirii unei majorităţi parlamentare).
De asemenea, ele sunt influenţate şi de faptul că investitorii văd un deficit bugetar încă mare, chiar dacă trendul actual este pozitiv.
Al treilea factor este ce se întâmplă cu puternicele obligaţiuni americane. Realitatea dură este că deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat (Pilonul I) impune transferuri continue de la bugetul de stat, pentru ca pensiile să poată să fie plătite integral.
Pensiile românilor, prinse în capcana obligațiunilor din SUA. Împrumuturile devin imposibil de scumpe
Mecanismul de finanțare este următorul: pentru a acoperi această gaură de la buget, Ministerul Finanțelor emite lunar titluri de stat (euroobligațiuni, pe piaţa externă și titluri în lei sau euro, pentru piaţa internă).
Cei care le cumpără sunt mari companii specializate în astfel de investiţii, cum sunt băncile sau fondurile de pensii. Cu cât dobânda e mai mare, România vinde mai puţin şi, la maturitate titlului, plăteşte mai mult.
Vânzarea masivă de titluri americane (global bond selloff) și creșterea randamentelor SUA fac ca investitorii să ceară de la România dobânzi mult mai mari. Rezultatul este că fiecare leu împrumutat pentru pensii vine la un cost record.
Citeşte şi: Bolojan anunță că pensiile se indexează sigur. Vestea rea: Crește vârsta de pensionare pentru unii români
În timp ce veniturile din contribuții (CAS) nu acoperă plățile de pensii, cresc exponențial sumele alocate din buget doar pentru plata dobanzilor la titlurile de stat existente, adică costul serviciului datoriei.
România concurează direct, pe piețele financiare globale, cu SUA. Daca un investitor primește dobânzi de top la dolari, stând liniștit la Washington, va cumpăra obligațiuni românești doar dacă guvernul de la București îi plătește o primă substanțială de risc.
Fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) au peste 60% din active plasate chiar în titluri de stat românești. Ei sunt marii investitori ai Ministerului Finanţelor.
Când randamentele obligațiunilor cresc, prețul titlurilor vechi scade temporar, pe hârtie (afectând randamentul pe termen scurt).
Dar noile achiziții de titluri de stat se fac la dobânzi mai mari, ceea ce sporește randamentul viitor al viitorilor pensionari.
Cât timp pensiile sunt sustinute din împrumuturi, dinamica ratelor de dobândă din SUA și volatilitatea pieței globale de obligațiuni devin direct responsabile pentru stabilitatea bugetară a României.
Şi ce să vezi? Randamentele titlurilor de stat americane au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 24 de ani, pe fondul intensificării vânzărilor masive de obligațiuni, la nivel mondial.
Randamentul titlurilor de trezorerie americane pe 10 ani – un indicator de referință pentru costurile globale de finanțare și prețurile activelor – a urcat joi la 5,34%, conform Reuters.
Este cel mai ridicat nivel din anul 2002 încoace, după ce, în trimestrul încheiat în septembrie, înregistrase cea mai mare creștere trimestrială din acest secol.
Deși investitorii profită de scăderi pentru a cumpăra – randamentul de referință situându-se recent în jurul valorii de 5,32% – este posibil să existe în continuare premise pentru noi evoluții negative.
