Trump a format un „grup select” pentru viitorul NATO, fără aliații-cheie. România în ce „tabără” se află?

Administrația Trump a exclus Marea Britanie, Franța și statele baltice de la o întâlnire din octombrie a unui grup de lucru NATO selectat.

Reuniunea va avea loc în Polonia. Grupul Bergen include șase aliați europeni favorizați de Pentagon, ridicând îngrijorarea că Washingtonul împarte membrii NATO în tabere „bune” și „rele”.

Reuniunea programată pentru luna octombrie în Polonia are ca temă viitorul Alianței.

Trump a format un „grup select” pentru viitorul NATO, fără aliații-cheie. România în ce „tabără” se află?

Evenimentul, coordonat de Pentagon, este organizat de Elbridge Colby, subsecretar al Apărării pentru politici, și va reuni un „grup select” de state membre NATO, a relatat publicația Politico, citând șase diplomați familiarizați cu planificarea.

Țările invitate să participe sunt Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Germania și Olanda. Colby a mai organizat anterior două reuniuni similare cu reprezentanți ai acestor state, în cadrul unui format cunoscut sub numele de „Grupul Bergen”.

Excluderea Marii Britanii, a Franței, precum și a Estoniei, Letoniei și Lituaniei a creat confuzie, întrucât aceste țări se numără printre cei mai activi contributori la apărarea NATO și joacă un rol important în descurajarea agresiunii ruse în Europa.

„Facem tot ce ni se cere”, a declarat pentru Politico un oficial dintr-o țară exclusă. „Încercăm să înțelegem care sunt criteriile și care este scopul acestor reuniuni. Nu prea am primit informații până acum.”

Casa Albă nu a răspuns solicitării Politico de a comenta situația, în timp ce Pentagonul a refuzat să ofere comentarii.

Anterior, Colby a descris participanții drept state membre NATO care își îndeplineau rapid angajamentele privind cheltuielile de apărare, dispuneau de o capacitate militară suficientă și erau pregătite să se concentreze pe decizii practice.

„Grupul Bergen”, motorul pentru schimbarea NATO

Un diplomat dintr-o țară participantă a declarat că „Grupul Bergen” nu a fost creat cu scopul de a submina NATO. În schimb, se preconizează că membrii vor elabora propuneri care, ulterior, vor putea fi testate și discutate de întreaga Alianță.

„Acesta poate fi un motor al transformării” pentru NATO, a afirmat diplomatul.

Danemarca ar putea deveni următoarea țară invitată să se alăture grupului, în urma unui acord care permite SUA să își extindă prezența militară în Groenlanda, potrivit unei persoane familiarizate cu planificarea.

Cu toate acestea, chiar și unele dintre țările invitate și-au exprimat nedumerirea cu privire la motivele pentru care Washington a selectat anumiți participanți, excluzând în același timp puteri militare europene importante.

„Dacă încearcă să împartă NATO în aliați «buni» și «răi», acest lucru este periculos pentru SUA”, a declarat un alt diplomat. „Însă pentru Europa, este o chestiune existențială.”

Această inițiativă survine în urma unor amenințări repetate din partea președintelui Donald Trump și a unor oficiali de rang înalt din administrație de a-i recompensa pe cei descriși drept „aliați-model”, penalizând în același timp țările care se opun priorităților SUA.

Citește și: Rusia, amenințări fără precedent: „Un război cu Europa va fi complet diferit și foarte scurt”

Trump a criticat statele membre NATO pentru cheltuielile destinate apărării și pentru refuzul de a susține un eventual conflict al SUA cu Iranul.

Lista lui Trump cu aliați „cuminți” și „obraznici”

Administrația sa a luat anterior în considerare întocmirea unei liste a aliaților – descrisă de oficiali drept o listă a celor „cuminți” și a celor „obraznici” – în funcție de măsura în care aceștia se conformează solicitărilor Washingtonului, a relatat Politico.

În mod similar, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a afirmat că țările care susțin interesele SUA vor fi tratate ca parteneri-model, în timp ce acelea care nu o fac s-ar putea confrunta cu consecințe.

Această ultimă mișcare are loc în pofida eforturilor publice ale liderilor NATO de a demonstra unitate în cadrul summitului desfășurat în iulie la Ankara.

Citește și: Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa: „Ar fi mai bine ca Putin să nu atace cât sunt la comandă”

Anterior, aliații s-au angajat să ofere asistență militară Ucrainei în valoare de 70 de miliarde de euro (79 de miliarde de dolari) în 2026 și au promis să mențină un nivel comparabil de sprijin și în 2027.

De asemenea, summitul a reafirmat angajamentul NATO privind apărarea colectivă și obiectivul ca statele membre să aloce 5% din produsul intern brut pentru cheltuieli legate de apărare și securitate până în 2035.