Furtul tezaurului dacic, o răzbunare? Jaful secolului din 2012 dat de 3 români într-un muzeu olandez

Au trecut deja nouă luni de la furtul tezaurului dacic din Muzeul Drents din Assen, Țările de Jos sau, ca să nu ne mai complicăm, Olanda.

Deși s-au anunțat arestări, iar declarațiile anchetatorilor olandezi s-au străduit să rămână optimiste, nu există nici un semn că valorile de patrimoniu dispărute - Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice - vor mai fi văzute vreodată.

Pe de altă parte, miercuri a fost anunțată propunerea României pentru Premiile Oscar din 2026, la categoria „cel mai bun film străin”.

A fost aleasă pelicula „Jaful secolului”, regizată de Teodora Ana Mihai, după un scenariu de Cristian Mungiu. 

Acum, haideți să unim cele două evenimente într-o ipoteză care poate să pară ciudată, dar ar putea fi logică în măsura în care nu credem în coincidențe.

Tezaurul dacic, dispărut din 25 ianuarie, anul acesta

Poate că o doar o teorie năstrușnică sau absurdă, dar lucrurile prezintă acel „fir roșu” care ar putea duce către un răsuns demn de filmele cu Sherlock Holmes.

În plus, poartă adierea „gustului dulce al răzbunării”. Iar când vorbim de valori uriașe, de zeci și sute de milioane de euro, pare cu atât mai rezonabil.

Despre tezaurul dacic știm că a dispărut „în spațiu” în noaptea de 24 spre 24 ianuarie 2025, fiind furat de o grupare de hoți printr-o lovitură desprinsă parcă din filmul „Gone in 90 seconds”, ca rapiditate și profesionalism.

Citește și: Furtul tezaurului dacic face victime. Ministerul Culturii: „Există un dosar penal”. Se schimbă legea

Inestimabilele artefacte erau expuse în cadrul expoziției „Dacia – Rijk van goud en zilver” („Dacia – Regatul aurului și argintului”) care ajunsese chiar în ultima zi în care mai era deschisă publicului. 

Obiectele, aduse din România, reprezentau unele dintre cele mai prețioase relicve ale lumii antice.

Hoții știau foarte precis ce vor să ia, aveau „comanda” clară, așa că nu s-au atins de alte exponate. Oricum, le-au luat pe cele mai valoroase.

După ce s-au lăudat că-i vor găsi pe hoți și că vor găsi obiectele, anchetatorii olandezi au și reținut mai multe persoane, dar, până acum, eforturile de aflare a locului sau soartei artefatelor au dat greș.

Mai mult, de curând, Parchetul olandez (OM) a decis că trei dintre cei patru suspecți în cazul furtului nu vor fi urmăriți penal, considerând că rolul lor a fost prea mic pentru a fi urmăriți penal.

În plus, sâmbătă, Ministerul Culturii a anunțat că în conturile Muzeului Național de Istorie a României a intrat și ultima tranșă din suma de 5,7 milioane de euro, valoarea asigurării obiectelor, dispărute.

O sumă ridicolă, al cărei cuantum e stabilit prin evaluări, de neînțeles chiar și pentru unii experți, ea reprezentând, practic, doar o valoare arbitrară propusă de firma de asigurare cu care părțile sunt de acord.

Cine și de ce a fost de acord România cu o asemenea sumă - probabil, însă, că din inerția uzanțelor de până acum - rămâne, de asemenea, greu de explicat.

Muzeul Kunsthal din Rotterdam, locul unde trei români au dat, în octombrie 2012, „jaful secolului” - Foto: rotterdammakeithappen.nl

Acum, să trecem la pronunerea României pentru Premiile Oscar de anul viitor, la categoria „cel mai bun film străin.

Cum am menționat, este vorba de „Jaful secolului”, regizat de Teodora Ana Mihai, după un scenariu de Cristian Mungiu. 

Pelicula a luat deja câteva premii europene importante și e văzut ca un candidat îndreptățit măcar la „lista scurtă” a prestigioaselor Oscaruri.

Dar filmul  - deși Cristi Mungiu afirmă că e „ficțional”, se inspiră dintr-o poveste cât se poate dereală: furtul celor 7 picturi semnate de mari maeștri din Muzeul Kunsthal din Rotterdam, în dimineața de 16 octombrie 2012 de către un grup de trei români: Radu Dogaru, Eugen Darie şi Adrian Procop.

Cu buzunarele goale, ei deciseseră să meargă în căutare de câştiguri mari şi uşoare în Olanda sau în ţările din jur. Și s-au gândit să dea lovitura furând obiecte vechi și valoroase, conform conform stirileprotv.ro.

Ajunși în Rotterdam, pur și simplu au căutat pe GPS muzeele din al doilea oraș ca mărime din țara „portocalei mecanice”. 

Tezaurul dacic, „plata” pentru jaful secolului din 2012?

Că n-aveau nicio idee despre artă, o dovedește și faptul că prima oară au intrat în Muzeul de Istorie a Naturii, dar s-au dumirit rapid că exponatele de păsări și animale împăiate nu erau ceea ce căutau.

Așa au ajuns la Muzeul Kunsthal, unde tocmai se deschidea expoziţia „Avant-Gardes” unde erau expuse 150 de pânze semnate de zeci de pictori celebri - Picasso, Van Gogh, Modigliani, Degas sau Monet.

Ele aparțineau Triton Foundation, care-și sărbătorea astfel cea de-a 20-a aniversare, scrie BBC.

Colecția Triton este considerată una dintre cele mai prestigioase 200 de colecții private de artă din lume.

Ea a fost constituită într-o perioadă relativ scurtă de timp, dar conține cele mai importante nume din lumea artei moderne.

Spectaculoasa colecție a fost adunată de cuplul Willem Cordia (1940-2011) și Marijke van der Laan, Cordia clădindu-și averea investind în portul Rotterdam și în petrol, potrivit site-ului fundatiei ftn-blog.com.

Românii au vizitat galeria, zile la rând, gândindu-se cum să dea spargerea. Tablourile erau expuse pe pereţi, fără geamuri de protecţie și puteau fi luate în câteva secunde.

Citește și: VIDEO A plătit 30.000 de lei pe coiful din tezaurul dacic furat în Olanda. Cine l-a donat statului?

Așa că românașii noștri au decis să acționeze, ceea ce s-a întâmplat pe 16 octombrie 2012, spre ora 3 dimineața.

După cum au notat procurorii,tablourile furate au fost alese după două criterii. Primul: semnăturile să fie ale unor pictori pe care suspecţii îi identificaseră pe internet ca fiind de mare valoare.

Al doilea a fost, în schimb, cu specific românesc: lucrările pe care l-ar fi luat să încapă în sacoșele de rafie cu care veniseră să-și transporte „prada”, adică să nu depăşească dimensiunea de 40 pe 50 centimetri.

Cei trei au furat 7 lucrări semnate de artiști uriași, precum Picasso, Mattise, Monet, Gaugain, Lucian Freud și Meyer de Haan, cel din urmă mai puțin cunoscut, dar a cărui pictură a avut, pare-se, dimensiunea dorită de hoți.

Ei au hotărât să le aducă în România, Eugen Darie pornind cu mașina la drum spre ţară, unde a şi ajuns fără ca cineva să-l controleze la vamă.

„Podul Waterloo din Londra”, una dintre picturile de milioane de euro semnate de Claude Monet, care a sfârșit prin a fi arsă în soba unei case din județul Tulcea - Foto: arhiva

De aici hoţii au început să caute cumpărători pentru operele furate. Au încercat în mai multe direcții, inclusiv unui personaj cu legături cu mafia rusă, ba chiar voiau să-l abordeze și pe Gigi Becali, știind că acesta are bani suficienți.

Eforturile lor au dat greș, însă. În plus, între timp, anchetatorii au intrat pe fir şi au început arestările şi percheziţiile.

Totuși, organele de anchetă au fost cu un pas în urma hoţilor şi nu au căutat şi în casa mătuşii lui Dogaru din localitatea tulceană Carcaliu, acolo unde erau depozitate, de fapt, pânzele.

Citește și: Blestemul celebrului Tezaur de la Pietroasa: tăiat, furat, incendiat, sechestrat. Cine l-a restaurat

Dogaru şi complicii săi au fost arestaţi, moment în care mama lui Dogaru, de frică, s-a gândit să scape de „dovezi”. În primul moment a îngropat tablourile în cimitir pentru că în final să le ardă.

Și aici e o zonă crepusculară, dat fiind că au existat voci care au afirmat că în soba în care ar fi fost arse operele de artă s-a găsit prea puțină cenușă față de câtă ar fi rezultat din arderea tuturor tablourilor.

A rămas neclar dacă picturile au avut aceeași soartă sau vreunele au fost „scăpate”, luând calea „pieții negre” artistice.

Vorbim, totuși de lucrări care valorau milioane și milioane de euro. În plus, Colecția Triton, aparținând Triton Foundation, al cărei actual președinte este Peter Cirelli, a suferit o lovitură dură, atât materială, dar și de patrimoniu propriu..

De altfel, reacția olanezilor după furt a fost furibundă, mai ales după ce s-a aflat că picturile au fost incendiate, arse, dispărând astfel niște opere majore pentru artă.

La acel moment, Agenţia France Press l-a citat pe directorul Muzeului Kunsthal care nu s-a ferit de cuvinte și a numit incendierea tablourilor „o crimă monstruasa şi o crimă împotriva umanităţii”.

Firește că această revoltă de atunci nu dovedește, în sine, nimic în privința dispariției tezaurului dacic, aproape 13 ani mai târziu.

Dar știm că, de regulă, atunci când asemenea „lovituri” au loc, se pune problema posibilității de a da un furt de asemenea amploare și precizie, dar și motivația sa.

ar, dincolo de valoarea în sine a artefatelor luate din Muzeul Drents în ianuarie 2025, jaful respectiv pare - cel puțin de la distanță - cea mai potrivită și dulce răzbunare.

Pentru claritate, nu acuzăm pe nimeni, doar conectăm niște evenimente reale legate de un strop  -sau doi - de concidență. Și de o motivație ce ni se pare „beton” de rațională.

Rămâne doar la latitudinea și competența anchetatorilor olandezi să descălcească acest caz și să facă lumină, într-un fel sau altul, în privința soartei tezaurului dacic.