Furtul tezaurului dacic este unul dintre acele evenimente pe care scurgerea timpului îl aruncă în uitare publică și, poate, chiar și în derizoriu, date fiind celelalte probleme economice și sociale din țara noastră.
De aceea, revenirea periodică la ceea ce s-a întâmplat la începutul acestui an cu coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice din aur, sustrase din Muzeul Drents rămâne una dintre puținele metode prin care acest adevărat jaf național să nu devină un gând cu care deja ne-am obișnuit.
Furtul tezaurului dacic face victime. Ministerul Culturii: „Există un dosar penal”. Se schimbă legea.
Valorarea asigurării artefatectelor furate, de 5,7 milioane de euro, nu acoperă nici o câtime din semnificația istorică și artistică a obiectelor dispărute din Muzeul Drents.
Chiar dacă există mai mulți suspecți reținuți de autoritățile olandeze, iar un proces va începe în aceată toamnă, acest lucru nu ne încălzește cu nimic față de eventuala pierdere a acelor artefacte spectaculoase, care fac parte din istoria acestui pământ.
Doar recuperarea integrală și în bună stare a lor ar putea readuce situația în matca firească.
Citește și: VIDEO A plătit 30.000 de lei pe coiful din tezaurul dacic furat în Olanda. Cine l-a donat statului?
Totuși, în ciuda unui optimism declarativ al anchetatorilor olandezi, șansele ca acest lucru să se petreacă a scăzut cu fiecare zi care a trecut din fatidica noapte de 24 spre 25 ianuarie 2025 când a avut loc furtul.
Acum câteva săptămâni, Newsweek România a adresat pe această temă mai multe întrebări Ministerului Culturii condus la ora actuală de András István Demeter.
Inițial, am fost pasați către Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) care, foarte prompt, de altfel, ne-a oferit unele răspunsuri, dar a recunoscut că informațiile pe care le deține la ora actuală provin strict din... presă. Mai multe despre această situație puteți citi AICI.
Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice au fost furate în luna ianuarie 2025 din Muzeul Drents din Țările de Jos - Foto: MNIR - colaj Newsweek
Ulterior, pe „ultima turnantă” a termenului legal de transmitere a unui răspuns oficial, Ministerul Culturii a catadicsit să-l trimită, la rândul său, acesta fiind semnat de secretarul de stat Diana-Ștefana Baciuna.
Spre deosebire de MNIR, care a transmis că nu are cunoștință de așa ceva, răspunsul ministerului a conformat faptul că există un dosar penal deschis de Procuratură în cazul expedierii peste graniță a obiectelor de patrimoniu furate.
Tezaurul dacic furat, asigurat pentru 5.700.000 €
„Corpul de Control al Prim-Ministrului a transmis organelor de anchetă raportul întocmit în urma verificărilor efectuate la Ministerul Culturii și la Muzeul Național de Istorie a României.
A fost deschis un dosar penal, iar la finalizarea procedurilor judiciare, în măsura în care se va constata o încălcare a legii, persoanele vinovate vor răspunde conform prevederilor legale”, se arată în mesajul primit de la minister.
Trebuie spus că, potrivit legii, instituția care administrează bunurile de patrimoniu, adică Muzeul Naţional de Istorie, a trebuit să obțină avizul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor și aprobarea ministrului Culturii pentru exportul respectivelor valori la expoziția găzduită de muzeul olandez.
Citește și: Raluca Turcan, fostul ministru al Culturii, despre furtul tezaurului: „Sunt câteva lucruri ciudate
În cazul coifului de la Coțofenești, cu ajutorul căruia piesele de tezaur au putut părăsi România, certificatul de export a fost semnat de șeful Direcției pentru Cultură București (DCMB), Dragoș Frăsineanu, conform publicației Buletin de București.
Încă nu e clar câte și care persoane sunt vizate de acest dosar penal, la un moment dat vehiculându-se inclusiv numele fostului manager al MNIR, Ernest Oberländer-Târnoveanu, care a fost îndepărtat de la conducerea instituției.
Pe de altă parte, Ministerul Culturii ne-a transmis că se pregătește schimbarea legislației în privința exportului bunurilor de patrimoniu, în sensul înăspririi măsurilor de siguranță ale acestora.
Cele trei brățări dacice din aur făceau parte din cele 14 pe care România le mai are în patrimoniul său - Foto: MNIR (cu rol ilustrativ)
„În ceea ce priveşte exportul bunurilor de patrimoniu către muzee din alte state, Ministerul Culturii a inițiat modificarea și completarea cadrului legal, propunând măsuri suplimentare de protecție a bunurilor culturale mobile.
Acestea includ, între altele, măsuri de securitate sporită, precum asigurarea pazei umane pe întreaga durată a exportului temporar: transport, expunere și depozitare”, au mai precizat reprezentanții ministerului în răspunsul lor.
La ora actuală, proiectele de lege se află în consultare publică, fiind publicate pe site-ul ministerului, la adresa https://www.cultura.ro/proiecte-acte-normative.
Citește și: VIDEO Primele imagini de la furtul Tezaurului Dacic! Hoții detonează ușa muzeului în 1 minut
Deși modificările sunt binevenite, nu putem să nu ne întrebăm de ce trebuie să se întâmple un astfel de eveniment dramatic pentru ca autoritățile să ia măsurile de bun-simț care sunt evidente în cazul unor asemenea valori naționale:
Cât de greu era ca ele să fie deja cuprinse într-o lege, iar un furt precum cel al tezaurului dacic să fie preîntâmpinat?
Rămâne de văzut dacă România și românii vor mai vedea vreodată coifu de la Coțofenești și brățările dacie dispărute sau în urma lor vor rămâne doar niște imagini și banii de pe o asigurare meschină de 5,7 milioane de euro.
