Amendă de 40.000 de lei pentru cine nu previne risipa alimentară. Ce trebuie să facă antreprenorii?
România aruncă 2.5000.000 tone de mâncare pe an, arată rapoartele Uniunii Europene, Asta ar însemna aproximativ 150 de kilograme pe persoană. Autoritățile încearcă să evite această risipă și impune sancțiuni pentru cei care nu fac ceva în privința aceasta.
Românii sunt printre cei mai „risipitori” din Europa atunci când vine vorba despre mâncare, începând de la producător până la consumator. Tone de produse alimentare ajung să fie aruncate la gunoi.
Astfel că cine nu are un plan bun pentru reducerea risipei alimentare poate fi sancționat dur. O nouă lege îi „arde” la buzunare pe cei care în loc să găsească soluții, aruncă mâncarea.
Amendă de 40.000 de lei pentru cine nu previne risipa alimentară. Ce trebuie să facă antreprenorii?
Citește și: România aruncă 2.5000.000 tone de mâncare pe an. De ce nu ajung la copiii nevoiași sau la vârstnici?
În România, amenzile pentru risipa alimentară se aplică firmelor din sectorul agroalimentar, magazine și restaurante, care nu respectă noile reguli, acestea putând ajunge de la 10.000 lei la 40.000 lei, conform Legii 217/2016.
Foto: Freepik
Astfel, neprezentarea de către operatorii economici a rapoartelor anuale și a planurilor anuale dediminuare a risipei alimentare la solicitarea organelor de control. Se sancționează cu amendă cuprinsă între 10.000- 40.000 de lei.
Însă nu este suficient numai să aibă aceste rapoarte. Ele trebuie încărcate în platforma națională pentru diminuarea risipei alimentare.
Cine donează suprlusul, va avea facilități fiscale, în sensul că acestea vor fi degreveate de TVA.
Însă, comercializarea de către operatorii economici și consumatorii finali a produselor care au făcut obiectul donării este amendată cu 10.000- 30.000 de de către Ministerul Agriculturii sau cu amendă cuprinsă între 10.000 – 20.000 de lei de ceître inspectorii ANSVSA
Și, de asemenea, donarea de băuturi alcoolice, se sancționează cu amenză între 10.000- 30.000 de lei.
Potrivit unui studiu realizat de Institutul Naţional de Cercetare pentru Bioresurse Alimentare pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), cei mai mari „risipitori” de alimente din România sunt restaurantele şi consumatorii casnici din mediul urban, care generează 8,6%, respectiv 6,5% din pierderile totale.
Citește și: Românii aruncă tone de alimente la gunoi pe an. Trei categorii de alimente pot fi donate
De asemenea, în producţia agricolă primară se mai pierde aproximativ 4,2%, în procesarea alimentelor – 3,8%, iar în retail şi distribuţie – 0,9%. „Totuşi, tendinţa este de scădere: risipa în gospodăriile urbane a scăzut de la 10,4% în 2016 la 6,5% în 2020, iar prognoza pentru 2030 este de circa 2%”, susţin reprezentanţii MADR.
„Ziua internațională de conștientizare asupra risipei și deșeurilor alimentare (IDAFLW)” se celebrează în data de 29 septembrie a fiecărui an.
