Pleci la drum lung cu mașina pe caniculă? Specialiștii explică care sunt cele mai mari pericole

DE Mircea Neacșu | Actualizat: 23.07.2025 - 07:33
Pleci la drum lung cu mașina pe caniculă? Specialiștii explică care sunt cele mai mari pericole - Foto: Freepik (Imagine cu rol ilustrativ)
Pleci la drum lung cu mașina pe caniculă? Specialiștii explică care sunt cele mai mari pericole - Foto: Freepik (Imagine cu rol ilustrativ)
Pleci la drum lung cu mașina pe caniculă? Specialiștii explică care sunt cele mai mari pericole - Foto: Freepik (Imagine cu rol ilustrativ)
Pleci la drum lung cu mașina pe caniculă? Specialiștii explică care sunt cele mai mari pericole - Foto: Freepik (Imagine cu rol ilustrativ)

Pleci la drum lung cu mașina pe caniculă? Temperaturile ridicate pun la grea încercare atât motorul și cutia de viteze, cât și anvelopele și frânele. Iar specialiștii explică care sunt cele mai mari pericole.

SHARE

În ultimii ani, în fiecare vară, pe arii extinse din Europa își fac apariția valuri de căldură sufocante, cu temperaturi care ating sau depășesc, în unele cazuri, 40°C. 

Iar căldura extremă nu-i afecteză doar pe oameni, ci și mașinile, chiar dacă cele moderne sunt construite pentru a funcționa pe o plajă largă de temperaturi. La nivelul asfaltului, temperaturile pot depăși chiar 60°C.

Citește și: Canicula poate agrava sănătatea mintală. Cum să ne protejăm de efectele temperaturilor ridicate?

Pleci la drum lung cu mașina pe caniculă? Specialiștii explică care sunt cele mai mari pericole

Când temperatura exterioară este ridicată, în primul rând, riscul supraîncălzirii motorului crește dramatic. Un aliat valoros într-un astfel de scenariu este sistemul de răcire și lichidul de răcire (antigelul! da, mașinile moderne funcționează obligatoriu cu antigel și vara, lichidul având și rol de ungere), care, la majoritatea mașinilor moderne, pot menține temperaturile în parametri și pot „răci” componentele motorului, chiar și în condiții extreme. 

Dar, atenție, modul în care sistemul de răcire își face treaba depinde și de menținerea acestuia în stare bună, precum și de modul de utilizare a mașinii. 

De exemplu, conducerea pe autostradă, cu viteze mari, poate fi mai puțin periculoasă decât remorcarea sau transportul unor greutăți/volume mari.

Supraîncălzirea este mai probabilă la temperaturi mai ridicate, evident, dar riscul poate fi serios chiar și la temperaturi mai normale, dacă sistemul de răcire nu funcționează corect.

Citește și: Cât de des trebuie să schimbi antigelul la mașină și de câte feluri e? Când îl poți înlocui cu apă?

Din acest motiv, specialiștii recomandă schimbări regulate ale lichidului de răcire, precum și schimbarea/completarea uleiului de motor, ceea ce ajută și la prevenirea creșterii prea mari a temperaturii motorului, printr-o ungere corectă.

Un alt lucru pe care temperaturile extreme îl pot provoca este așa-numita „blocare cu vapori”, fenomenul în care conductele de combustibil se încălzesc atât de mult, încât nu mai pot transporta corect combustibilul în camera de ardere.

În același timp, pe măsură ce temperatura crește, crește și posibilitatea apariției detonării combustibilului (rateurilor de aprindere), adică a detonației metalice intense care se aude din compartimentul motorului, ceea ce reduce performanța și poate cauza probleme semnificative la componentele individuale ale motorului.

Pe lângă riscul de supraîncălzire a motorului, pe caniculă, există și riscul de supraîncălzire a cutiei de viteze.

Citește și: Sigur, nu știai! O banală sticlă cu apă, „bombă” în mașină pe caniculă. Poate genera un incendiu

Iar dacă mașina nu are un sistem de menținere a temperaturii fluidului de transmisie la valori normale (ceea ce nu se întâmplă decât la mașinile premium sau sport), atunci riscul este și mai mare. La temperaturi deosebit de ridicate, durata de viață uleiului cutiei de viteze este redusă drastic, ceea ce duce la încălzirea puternică a ambreiajelor și la întărirea garniturilor, de exemplu.

Desigur, acest lucru afectează negativ și durata de viață generală a mecanismului în sine. Așadar, nu neglijați schimbarea uleiului din cutie la cel mult 100.000 km parcurși.

Continuând, sistemul de frânare al mașinii este și el afectat în mod special de temperaturile extreme. Ceea ce este de înțeles, având în vedere că frânele funcționează oricum la temperaturi ridicate.

În primul rând, lichidul de frână poate atinge temperaturi la care nu vor mai fi eficiente (fenomenul de „fierbere” a lichidului de frână, mai frecvent la modelele mai vechi sau la mașinile fără schimburi regulate de lichid de frână), în timp ce plăcuțele sunt, de asemenea, susceptibile de a se supraîncălzi , ceea ce poate face ca vehiculul să nu mai asculte corespunzător de pedala de frână.

Apoi, atenție la anvelope! Șoferii care și-au echipat mașinile cu anvelope de vară trebuie să verifice doar dacă acestea sunt în stare bună și au presiunea corectă.

Dar, cei care și-au pus anvelope „all seasons” se pot confrunta cu probleme pe caniculă, când asfaltul poate atinge și peste 60°C, cum ar fi un răspuns insuficient la frânare, pierderea aderenței la frânele bruște, atunci când intervine sistemul ABS, și derapaje pe virajele abordate la viteze superioare.

Utilizarea cauciucurilor de iarnă vara, mai ales pe caniculă, este exclusă! Din cauza temperaturilor, acestea pot exploda! 

De asemenea, pe caniculă probleme pot apărea și cu sistemul de aer condiționat, care este de obicei cea mai mare „armă” împotriva valului de căldură.

De exemplu, dacă sistemul de AC al vehiculului este umplut cu freon de calitate inferioară sau dacă este umplut excesiv, atunci, în condiții de temperatură ridicată, acesta va primi o presiune intensă, ceea ce va duce la dezactivarea sa de către computerul de bord al mașinii.

Nu în cele din urmă, căldura poate cauza probleme și bateriei mașinii. Dacă autovehiculul nu are un sistem inteligent de încărcare și regulatorul alternatorului supraestimează ușor valorile tensiunii, atunci, în condiții de temperatură ridicată, electrolitul poate începe să se încălzească excesiv.

Acest lucru este dăunător atât pentru baterie în sine, cât și pentru componentele din apropierea acesteia, care pot fi expuse la picături de acid, bateria având o supapă de suprapresiune.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te