Primele prototipuri de convertoare catalitice, de dispozitive de reducere a emisiilor poluante generate de motoarele cu ardere internă, au apărut în Franța, la sfârșitul secolului XIX. Dar automobilele au început să fie dotate pe scară largă cu catalizatoare abia pe la jumătatea anilor 1970, în Statele Unite. Iar ”moda” a ajuns repede și în Europa, mai ales la producătorii de pe ”bătrânul continent” care exportau în SUA – au fost nevoiți să modifice modelele astfel încât să respecte normele de peste Ocean – și la cei cu ”rădăcini” americane, cum este cazul Opel – General Motors.
În acest context, Opel Ascona 1.8i a fost prima mașină germană dotată cu un convertor catalitic cu trei căi dezvoltat special pentru piața europeană, nu doar modificată pentru export în SUA. Primul Ascona 1.8i a fost produs pe 7 decembrie 1984 și livrat poliției din Rhineland-Palatinate.
Un an mai târziu, Opel a prezentat prima citadină cu catalizator cu trei căi – Opel Corsa 1.3i, iar în 1989 Opel a devenit primul producător german care a oferea standard convertoare catalitice pentru întreaga gamă, de la Corsa, Kadett și Ascona/Vectra, la Omega și Senator.
Inginerii Opel au fost conștienți de faptul că era nevoie de tehnologie și calitate corespunzătoare condițiilor de trafic europene. Prin urmare, au dezvoltat un convertor catalitic special pentru Europa - la fel ca și în cazul caroseriilor, sistemelor de suspensie și motoarelor.
În comparație cu o mașină convențională, proiectarea unui vehicul cu convertor catalitic a necesitat numeroase modificări. De exemplu, convertorul radiază multă căldură atunci când atinge temperatura de funcționare (aprox. 600 de grade Celsius). Componentele sensibile la căldură și habitaclul aveau, prin urmare, nevoie de protecție împotriva căldurii folosidu-se astfel scuturi reflectorizante. Chiar și gura rezervorului de combustibil a avut nevoie de o reproiectare pentru a împiedica șoferii să alimenteze greșit cu benzină cu plumb în loc de benzină fără plumb.
Opel a investit peste un miliard de mărci germane la acea vreme pentru dezvoltatea automobilelor ecologice și sute de ingineri au lucrat la dezvoltarea convertoarelor catalitice și a automobilelor ecologice. Noile facilități includeau, de exemplu, un turn de 13 etaje în care peste 130 de mașini puteau fi pregătite simultan pentru testarea emisiilor. Standardele impuneau ca, înainte de testarea emisiilor, fiecare autoturism să fie depozitat aici timp de cel puțin 12 ore la o temperatură de 20 până la 25 de grade Celsius.
Pe lângă mașinile noi cu catalizator cu trei căi standard, instalat în fabrică, Opel a oferit la acea vreme clienților și posibilitatea montării unui kit pentru îmbunătățirea emisiilor modelelor deja produse.
Acum, după 36 de ani de la introducerea convertorului catalitic cu trei căi, Opel se află în plină cursă a electrificării. La scurt timp după Opel Grandland X hibrid plug-in și Opel Corsa-e 100% electric, marca germană a dezvăluit modelele Mokka-e, Vivaro-e și Zafira-e Life, toate 100% electrice și fără emisii de CO2.
