Ungaria și Bulgaria, cele mai corupte țări UE în 2025. România, pe locul 3. Dar suntem primii la dare de mită
Corupția crește la nivel global, inclusiv în democrațiile consolidate. Potrivit Indicelui de Percepție a Corupției (IPC) 2025 realizat de Transparency International, Ungaria și Bulgaria au fost cele mai corupte țări UE în 2025, iar România a fost pe locul 3.
Ungaria, Bulgaria și România sunt cele mai corupte țări din Uniunea Europeană.
Conform IPC 2025, Ungaria și Bulgaria au obținut scouri de 40 de puncte, iar România, a avut un scor de 45 de puncte, sub media democrațiilor fragile, care se situează la 47 de puncte.
Indicele de Percepție a Corupției (IPC) măsoară percepția asupra corupției existente în sectorul public din 182 de state și teritorii, prin agregarea datelor din 13 surse independente.
Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care zero înseamnă “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt”.
Citește și: Scandal major în Transporturi: fostul ministru Răzvan Cuc, trimis în judecată pentru corupție
Ungaria și Bulgaria, cele mai corupte țări UE în 2025. România, pe locul 3.
„Numărul țărilor cu scoruri de peste 80 de puncte s-a redus de la 12, câte erau în urmă cu un deceniu, la doar 5 în IPC 2025.
La nivel european, progresele anti-corupție stagnează de peste un deceniu, media UE fiind și în acest an de 62 de puncte.
Cu 45 de puncte din 100 posibile în IPC 2025, România înregistrează de asemenea o stagnare, diferența față de 2012 fiind de doar un punct în plus.
Cu un scor care a variat de la un an la altul cu 1 – 2 puncte, România rămâne printre ultimele trei state din UE în clasamentul IPC, alături de Bulgaria (40) și Ungaria (40)”, notează Transparency International.
Sunt însă țări care au înregistrat diferențe mari de punctaj în acești ani, ca de exemplu Grecia (+14 puncte din 2012), Estonia (+11 puncte din 2012), Ungaria (-15 puncte din 2012), Polonia (-10 puncte din 2015).
Citește și: Nicușor Dan, despre lupta împotriva corupției. „Strategia prevede implicarea serviciilor de informații”
Nivelul corupției la nivelul statelor UE în 2025 - Foto: Transparency International
Statele cu democrații puternice au, în medie, un scor de IPC de 71
Statele cu democrații puternice au, în medie, un scor de 71 de puncte în cadrul IPC. Niciuna dintre aceste ţări nu are sub 50 de puncte.
Prin contrast, democrațiile fragile înregistrează un scor mediu de 47 de puncte.
Analiza Transparency International arată că îmbunătățirea scorului IPC pe termen lung observată în țările democratice reflectă reforme susținute, instituții consolidate și consens politic în favoarea unei guvernări integre.
În schimb, scorurile mici sau în declin sunt de regulă în strânsă legătură cu: mecanisme democratice de verificare și control erodate, politizarea sistemului judiciar, influența nejustificată în procesul politic, eșec în protejarea spațiului civic.
Consecințele corupției sunt larg răspândite în societate, fiind în special vizibile și distructive în patru arii cheie: justiție și statul de drept; democrație și integritate politică; spațiul civic și libertatea presei; accesul la serviciile publice.
În fiecare dintre aceste arii, comportamentele corupte nu doar consumă resursele și încalcă regulile, dar adâncesc dezechilibrele de putere și erodează încrederea publică.
Transparency International precizează că, într-o perioadă în care statele europene se confruntă cu provocări majore - de la războiul din Ucraina și tensiuni geopolitice care testează unitatea UE, la creșterea polarizării societății și a extremismului - este nevoie mai mult ca oricând de leadership eficient și de instituții independente puternice care să susțină standardele de integritate și să servească interesul public.
România, pe primul loc la dare de mită
România se clasează în cotinuare, însă, pe primul loc în topul țărilor Uniunii Europene privind darea de mită, 20% dintre cetăţeni recunosc că au plătit mită pentru servicii publice de care au avut nevoie în 2020.
Următoarele țări clasate în top sunt Bulgaria (19%) şi Ungaria (17%). Media UE la acest capitol este de 7%. (Barometrul Global al Corupţiei – Uniunea Europeană 2021), notează Transparency International.
Directiva UE anti-corupție, o bună ocazie pentru România să își propună obiective și reforme ambițioase
În decembrie 2025 Uniunea Europeană a adoptat prima directivă anti-corupție, menită să armonizeze legile penale la nivelul statelor membre și să stabilească o abordare de toleranță zero la corupție. Transpunerea directivei UE este o bună ocazie pentru România să își propună obiective și reforme ambițioase.
Un obiectiv major centrat pe integritatea în funcția publică și reforme anticorupție care să ducă la consolidarea democrației în România ar putea avea ca efect implicit obținerea unui scor în Indicele de Percepție a Corupției de cel puțin 50 de puncte până în anul 2030.
Un astfel de obiectiv ambițios poate fi elaborat cu implicarea societății civile și corelat cu documente strategice precum:
- Strategia Națională Anticorupție 2026 – 2030 - instrumentul-cadru de coordonare a politicilor de integritate;
- Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030, care prevede ca necesară “intensificarea combaterii corupției pentru creșterea încrederii cetățenilor în instituții și în actul de guvernare”.
De asemenea, este necesară dezbaterea și aprobarea unui cadru legislativ în domeniul integrității actualizat și armonizat, care să nu mai conțină lacunele și inadvertențele din prezent, tocmai pentru a oferi instituțiilor statului pârghiile prin care combaterea corupției să se realizeze eficient și în beneficiul cetățenilor.
Evoluția corupției în România între anii 2012 și 2025 - Foto: Transparency International
Transparency International Romania reiterează importanța cooperării dintre toți actorii societali, de la mediul academic, instituții publice și clasa politică, la mediul privat și societatea civilă. Implicarea constantă a acestora în formarea unei societăți integre este esențială, fiecare având rolul și responsabilitatea sa în combaterea corupției. Implicarea este necesar să se bazeze pe cooperare loială și fără susținerea intereselor partinice, care polarizează societatea și afectează sustenabilitatea oricăror inițiative. Cultura dialogului și obiectivitatea analizelor sunt fundamente pentru susținerea combaterii corupției ca un bun al întregii societăți.
O altă premisă esențială ce trebuie stabilită este aceea a stabilității instituțiilor anticorupție, eliminarea oricăror atacuri politice directe sau indirecte prin grupuri de presiune și separarea reală a puterilor în stat. În mod particular, România a traversat o perioadă de subminare a statului de drept care slăbește încrederea societății în instituțiile fundamentale ale statului.
În plan instituțional este necesară stabilirea conducerii Agenției Naționale de Integritate, asigurarea stabilității conducerii Direcției Naționale Anticorupție, întărirea capacității operaționale a ANABI prin transferul unor competențe către aceasta, reformarea Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.
Continuarea consolidării calității anchetelor penale anticorupție pentru a asigura finalmente faptul că acestea au succes în justiție și asigură o sustenabilitate a dosarelor. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești în ultimii ani, care privesc anchetele făcute anterior, au fost generate nu doar de calitatea precară și instabilitatea legislativă dar și de sancționarea lipsei de calitate a urmării penale raportată la așteptările create în societate prin acuzații spectaculoase, dar care nu au trecut testul instanței de judecată. Ratele în scădere a restituirii dosarelor din camera preliminară și a achitărilor pentru dosarele trimise în judecată denotă o îmbunătățire a calității anchetelor atât sub aspectele de regularitate cât și de standard probator al acuzațiilor. Acest trend trebuie consolidat pentru a recâștiga încrederea societății în eforturile anticorupție.
Priorități în plan legislativ pentru România în 2026
Confor Transparency Internațional, în plan legislativ, România are următoarele priorități pentru anul 2026:
- adoptarea legislației privind transparența declarațiilor de avere și interese ca urmare a deciziei CCR;
- clarificarea normativă a infracțiunilor de luare și dare de mită în ce priveşte momentul consumării faptelor, astfel încât interpretarea diferită a momentului consumării infracțiunilor să nu mai conducă la ineficacitatea politicii penale;
- adoptarea Codului de procedură administrativă pentru transparentizarea și obiectivizarea procedurilor și deciziilor din sectorul public; aplicarea obligatorie a pactelor de integritate în toate procedurile de achiziție a căror valoare depășește 1.000.000 de lei;
- întărirea responsabilității organismelor de control care identifică indicii privind fapte de corupție și nu le raportează, prin extinderea incriminării faptelor de mușamalizare;
- adoptarea Strategiei naționale de combatere a spălării banilor și integrarea bazelor de date.
O altă prioritate, pentru încrederea societății și a partenerilor în capacitatea României de asigurare a integrității publice - este aceea de combatere a dezinformării privind procedurile judiciare și de stopare a instrumentalizării politice a combaterii corupției, dublul limbaj și dubla măsură în funcție de ce actori sunt implicați și ce apartenență au.
Aceste practici, pentru capital politic intern și de scurtă durată, subminează încrederea externă și implicit capacitatea de negociere și asigurării credibilității pe piețele financiare.
Combaterea corupției este eficientă, credibilă și durabilă doar dacă se abordează cu integritate de către toate categoriile de entități societale.
