„Securitatea în Marea Neagră este vitală și pentru securitatea europeană”, a declarat diplomatul UE, Kaja Kallas, într-o conferință de presă, adăugând că aceasta este subminată în prezent de războiul total al Kremlinului în Ucraina și de atacurile hibride asupra infrastructurii maritime.
UE investește 75.000.000.000€ ca să apere Marea Neagră de Putin. O parte din bani ajung în România
Strategia este, de asemenea, un răspuns la „provocările geopolitice” într-o lume în care „dependențele sunt transformate în arme”, a declarat Marta Kos, comisar pentru extinderea UE. Marea Neagră este o punte către Caucazul de Sud și Asia Centrală și o arteră vitală pentru comerțul cu energie și alimente, a spus ea.
Regiunea Mării Negre a fost destabilizată de invazia Rusiei în Ucraina, deoarece utilizarea la scară largă a minelor și acțiunile militare au împiedicat fluxul de mărfuri. Separat, țările est-europene se tem de noi agresiuni din partea Moscovei dincolo de Ucraina și doresc să își intensifice capacitățile defensive.
România și Bulgaria sunt țările UE de pe coasta Mării Negre, iar blocul comunitar va investi în modernizarea infrastructurii regionale, cum ar fi porturile, căile ferate și aeroporturile, pentru a gestiona echipamente militare grele. Acest lucru va contribui la asigurarea că „trupele pot fi acolo unde este nevoie de ele, atunci când este nevoie de ele”, a declarat Kallas, conform politico.com.
Citește și: Bătălia cu Rusia pentru Marea Neagră se ascute. Miza: gazele din apele României și Turciei
Anterior, comisarul european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a declarat că modernizarea infrastructurii de transport pentru uz militar în întreaga Europă va costa aproximativ 75 de miliarde de euro.
Centrul de comandă ar putea fi în România
UE intenționează, de asemenea, să înființeze un Centru de Securitate Maritimă a Mării Negre, care va servi drept sistem de avertizare timpurie al Europei în regiune. Kallas a declarat că centrul va crește gradul de conștientizare situațională și va ajuta UE să își protejeze infrastructura critică. Locația centrului, modelul său operațional și costurile urmează să fie stabilite, a adăugat ea.
Citește și: Putin adaugă Odesa pe lista „orașelor rusești”. Marea Britanie trimite nave și trupe la Marea Neagră
Conform unor surse România ar avea o şansă mare să găzduiască centrul, fiind ţara UE cea mai apropiată de conflictul din Ucraina, având controlul asupra gurilor Dunării şi având deja senzori şi radare care monitorizează activitatea ostilă a Rusiei din Marea Neagră.
Oricum, centrul va prezenta şi avertiza despre situaţiile de securitate şi va ajuta la apărarea infrastructurii critice, precum cablurile subacvatice şi platformele marine.
O altă mișcare de securitate este o monitorizare sporită a proprietății străine în porturi și alte instalații cheie, a spus Kallas.
Noi coridoare energetice
În ceea ce privește comerțul, UE va dezvolta noi coridoare energetice, legături de transport și infrastructură digitală cu partenerii regionali, potrivit lui Kos. Blocul va investi, de asemenea, în pregătirea comunităților de coastă și a economiei marine pentru a face față daunelor aduse mediului legate de război și pentru a răspunde riscurilor schimbărilor climatice.
„În întreaga lume, țările caută acum cooperarea cu parteneri fiabili și previzibili, cum este UE”, a declarat Kos. „Astfel de parteneriate ne vor face colectiv mai siguri și vor crea oportunități de afaceri pentru toată lumea.”
Comisia a numit Ucraina, Moldova, Georgia, Turcia, Armenia și Azerbaidjanul ca parteneri cu care dorește să stabilească legături mai strânse prin intermediul noii strategii.
