Bătălia cu Rusia pentru Marea Neagră se ascute. Miza: gazele din apele României și Turciei.
Ministrul adjunct turc al Apărării a subliniat, în cadrul Forumului de Securitate pentru Marea Neagră și Balcani, importanța crescândă a descoperirilor recente de gaze naturale în apele României și Turciei, a cercetărilor planificate în Bulgaria și a viitoarelor proiecte de energie regenerabilă în jurisdicțiile maritime aliate.
În cadrul panelului de deschidere al Forumului, Suay Alpay a subliniat că Marea Neagră ocupă o poziție importantă în mediul de securitate în rapidă dezvoltare, datorită importanței sale geostrategice la intersecția regiunii Europa-Asia.
Bătălia cu Rusia pentru Marea Neagră se ascute. Miza: gazele din apele României și Turciei
La o sesiune intitulată „Bătălia pentru Marea Neagră nu s-a încheiat. Amenințări actuale și posibile noi”, Alpay a descris regiunea ca un coridor maritim strategic care leagă Europa, Asia, Marea Caspică, Orientul Mijlociu și Mediterana.
El a subliniat cele trei principii cheie ale Turciei pentru stabilitate: asumarea responsabilității regionale și cooperarea între statele riverane, evitarea acțiunilor care cresc tensiunile militare, respectarea deplină a Convenției de la Montreux.
„Comerțul maritim dintre țările de coastă și dintre țările de coastă și țările din afara Mării Negre crește și mai mult importanța Mării Negre pentru noi”, a spus el, potrivit agenției turce Anadolu.
România pe cale să devină cel mai mare producător de gaze din UE
Furnizarea de gaze de la Marea Neagră, din zona economică a României, a pus în lumină potențialul semnificativ de aprovizionare al țării, după ce Rusia a oprit livrările de gaze prin Ucraina și a redus mai mult achizițiile de energie ale Uniunii Europene.
Platforma României „Ana” - Foto: Profimedia Images
România are proiectul Neptun Deep, platformă situată în largul coastei românești a Mării Negre, la adâncimi cuprinse între 100 și 1.700 de metri, ce deține 100 de miliarde de metri cubi (bcm) de gaze, ceea ce o face una dintre cele mai importante rezerve de gaze naturale ale UE.
Odată ce Neptun Deep va fi operațională, România va deveni pentru prima dată cel mai mare producător de gaze din UE și un exportator net de gaze, potrivit Euractiv.
În total, se estimează că România are rezerve offshore de gaze de 200 de miliarde de metri cubi, ceea ce promite să contribuie la diversificarea aprovizionării regiunii.
Neptun Deep va produce între șapte și opt miliarde de metri cubi pe an, cu venituri potențiale de peste 25 de miliarde de dolari - echivalentul a trei ani și jumătate din cheltuielile actuale ale Bucureștiului pentru apărare.
Potrivit analistului Arnold C. Dupuy, de la Atlantic Council, în timp ce multe țări de la Marea Neagră depind de importurile de gaze rusești, România își acoperă deja aproximativ 80% din necesarul de gaze din producția internă. Dar perspectivele sunt și mai optimiste, potrivit lui Dupuy.
Se așteaptă ca Rusia să saboteze planurile României la Marea Neagră
Platformele Neptun Deep și Ana, împreună cu producția existentă, pot să acopere consumul anual al României de 12 miliarde de metri cubi.
Odată ce producția din Marea Neagră va intra complet în funcțiune, România ar putea exporta produse în exces către vecinii săi, înlocuind importurile acestora de gaze rusești.
România a luat deja măsuri pentru a înlocui importurile de gaze ale Moldovei din Rusia, dar există potențialul ca gazele din Marea Neagră să reducă o mare parte din dependența regională de TurkStream, conducta submarină care livrează gaze rusești către multe țări din Europa de Est, un proiect foarte important pentru Turcia.
Pentru comparație, consumul anual de gaze al Moldovei este de 2,9 miliarde de metri cubi, al Bulgariei de 3 miliarde de metri cubi, iar al Serbiei de 2,4 miliarde de metri cubi.
Arnold C. Dupuy avertizează asupra riscurilor. Se așteaptă ca Rusia să se opună proiectelor de gaze offshore ale României. Kremlinul a folosit deja o serie de tactici de război hibrid în Marea Neagră.
El explică faptul că, în urma anexării Crimeii de către Rusia în 2014, zona economică exclusivă (ZEE) a României se învecinează efectiv cu ZEE a Rusiei.
„Dacă instalațiile de gaze offshore situate în ZEE beneficiază de protecția prevăzută de Articolul 5 sau Articolul 6 al NATO este discutabil, așadar există potențialul ca Kremlinul să comită multe acțiuni nefaste”, a subliniat Dupuy.
Războiul Rusiei în Ucraina, pe agenda Forumului de Securitate pentru Marea Neagră
În cadrul Forumului de Securitate pentru Marea Neagră și Balcani, ministrul adjunct turc al Apărării, a subliniat că Turcia susține Coaliția Voinței, un grup de 31 de țări care susțin Ucraina, și a cerut o „pace dreaptă, definitivă și durabilă” în loc de armistiții temporare.
De asemenea, el a subliniat rolul Convenției de la Montreux în menținerea stabilității Mării Negre, descriind implementarea de către Turcia a tratatului din 1936 ca fiind imparțială și consecventă.
Citește și: Turcia vrea conducerea forțelor navale din Marea Neagră împotriva Rusiei. Exerciții în România
Ministrul român al Apărării, Angel Tilvar, a declarat că operațiunile de deminare și extinderea cheltuielilor pentru apărare rămân priorități pentru București, inclusiv controlul spațiului său aerian și modernizarea armatei.
Ministrul bulgar al Apărării, Atanas Zaprianov, a numit Marea Neagră o răscruce geostrategică critică, avertizând că instabilitatea din regiune amenință direct Alianța Nord-Atlantică.
Citește și: Putin adaugă Odesa pe lista „orașelor rusești”. Marea Britanie trimite nave și trupe la Marea Neagră
El a exprimat sprijinul Bulgariei pentru o descurajare mai puternică din partea NATO pe flancul estic și a subliniat necesitatea unui sprijin durabil, a unui armistițiu durabil și a unei „paci juste și durabile” în Ucraina.
Forumul de două zile este organizat de Centrul pentru Noua Strategie, un think tank românesc, în cooperare cu Ministerul Apărării Naționale. Agenția de știri turcă Anadolu este partenerul global de comunicare al forumului.
Forumul a continuat vineri cu sesiuni la care au participat 198 de vorbitori din statele membre ale UE și NATO, care au abordat provocările de securitate pe termen lung din Marea Neagră și Balcani.
