Summit de Educație Financiară Newsweek România - Provocările anului 2025

Mihai Precup, secretar de stat: 4.000.000.000 €, alocați exclusiv finanţărilor

Ce poate face acum Guvernul României, pentru atragerea de mai multe investiții străine? Mihai Precup, secretar de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, a spus, la summitul organizat de Newsweek România, privind educaţia financiară, că Guvernul trebuie să se concentreze acum pe echilibru bugetar:

„Austeritatea nu aduce creștere economică, ba dimpotrivă, austeritatea poate să aducă provocări. Cred că trebuie să ne concentrăm pe un echilibru bugetar. Cel mai important este raportul dintre cheltuieli și venituri, să fie rezonabil.

Nimeni nu a discutat până acum despre creșteri de taxe suplimentare pentru anul următor și nu cred că, în ceea ce privește investițiile din România, avem o problemă de bani.

Bani sunt de la sectorul bancar, pe piețele financiare. De la instituțiile financiare internaționale - vă vorbesc prin telefon, pentru că sunt la Varșovia. Consiliile de administrație ale băncilor țin de investiții. Anul trecut, am avut un an-record în ceea ce privește finanțările din partea Băncii Europene de Investiții în România“.

Laurian Lungu, CPAG: România se apropie de decontul anului electoral

La orizont se află un deficit bugetar excesiv, care pare să se ducă la 7% - 8%. Există mai multe soluţii posibile pentru rezolvarea acestei situaţii. Una este consolidarea fiscală veritabilă, adică reducerea cheltuielilor şi creşterea veniturilor, prin diferite metode administrative şi legislative.

Dar nimeni nu poate să-şi permită acum să scadă cheltuielile, pentru că va suferi imediat impactul electoral al acestor tăieri. Şi atunci soluţia cea mai simplă este cea a creşterilor de taxe. Acolo unde rezultatul va fi imediat, adică de exemplu la TVA.

„Cred că este o probabilitate foarte mare de a avea niște creșteri de de taxe, pentru că, așa cum arată deficitul, cel puțin la șapte luni, vedem că a atins -4% din PIB.

Este clar că ținta pe care Guvernul și-a asumat-o în anul 2024 nu mai este posibil de atins, deci va fi depășită și punctul de plecare, pentru anul viitor, va fi unul foarte sus.

Vom avea un deficit bugetar probabil de peste -7% din PIB, în acest an, și este clar că acest deficit va trebui adus sub control. Să nu uităm că noi suntem în procedură de deficit excesiv din anul 2019.

Adrian Codârlaşu, CFA România: Frâna taxării muncii face România mai puţin competitivă

Adrian Codârlaşu, vicepreşedinte CFA România, a afirmat, la summitul organizat de Newsweek România, privind educaţia financiară, că România are avantajul fiscalităţii reduse şi cel al forţei de muncă ieftine.

„OCDE, organizaţie la care suntem în proces de aderare, a început să emită rapoarte pentru România. În ultimul, menționează două avantaje importante ale economiei românești: forța de muncă ieftină și fiscalitatea redusă pentru companii.

Fiscalitatea redusă pentru companii e un avantaj, care atrage investitorii. Dacă mă uit (în schimb) la taxarea muncii, tot OECD spune că este una dintre cele mai ridicate din țările OECD, iar la salariile mici doar Grecia ne întrece.

Deci avem o impozitare a muncii extrem, extrem de puternică. Aici nu cred că mai e loc de creștere.

Toți încearcă tot felul de metode ca să nu ajungă să semneze un contract de muncă, pentru că acolo statul ia 42%, apoi mai plătesc și pe net undeva la 16% TVA“.

Gabriel Avrămescu: ASF urmăreşte creşterea gradului de asigurare PAID

Gabriel Avrămescu, prim-vicepreşedintele ASF, spune că ASF urmăreşte creşterea gradului de asigurare la PAID (pool-ul comun al asigurătorilor, pentru poliţa obligatorie).

Sabin Orcan, director Newsweek România, Raed Arafat, secretar de stat MAI, Gabriel Avrămescu,
prim-vicepreședinte ASF

„Atunci când vorbim despre creşterea gradului de cuprindere, care în prezent este undeva la 23% din locuinţele construite în România, trebuie să discutăm în primul rând despre campaniile de informare. ASF are de şapte ani un parteneriat cu PAID, în ceea ce priveşte promovarea în toate regiunile ţării a conştientizării.

Anul acesta, va începe chiar luna aceasta, în judeţul Ilfov, cu partenerii de la CJ Ilfov, şi vom ajunge în toate regiunile. Avem un grad de cuprindere peste 40% şi aici aş vorbi despre judeţul Braşov, în care avem o astfel de creştere.

Cred că este extrem de important ca şi societăţile de asigurare să vină cu pachete care, în afară de poliţa obligatorie, să stimuleze şi încheierea de poliţe facultative, care să cuprindă şi alte riscuri asigurate.

Am avut discuţii şi cu reprezentanţii PAID. Am început discuţii cu reprezentanţii furnizorilor de utilităţi. Prima discuţie pentru a facilita accesul cât mai rapid al oamenilor la PAID este cu Electrica Furnizare.Ț

Sorin Mititelu, vicepreședinte ASF: Beneficiile unei poliţe PAID

Sorin Mititelu, vicepreşedinte ASF, arată că nu poţi să construieşti oriunde şi nici oricum. Se înţelege, din ce spune expertul, că trebuie să respecţi legea.

Iar costurile incluse ca să o faci sunt modice. 50 de lei pe an înseamnă cinci pâini lunar. Cum pot fi încurajate categoriile sociale vulnerabile vizate să îşi facă această asigurare obligatorie?

Sorin Mititelu, la Summitul Newsweek România privind educaţia financiară: „Până la urmă, tot acest mecanism al asigurării este unul de întrajutorare, adică participăm mai mulți, creăm un fond de risc, administrat de compania de asigurări, din care, acoperind niște plăți, creăm niște beneficii pe care le primește cel care a fost expus unui risc asigurat.

Riscurile nu se diminuează, riscurile rămân tot acolo. Există riscul de cutremur, acoperit, inclus în polița PAID, rămâne riscul de inundație, de asemenea inclus în acest produs.

Riscul de cutremur e diferențiat. Ca şi cel de alunecare de teren, care e şi el acoperit de poliţa PAID.

Un asemenenea mecanism nu îți elimină acest risc, în schimb poți să diminuezi expunerea la risc, mai ales atunci când faci o inspecție de risc.

Nu poți să construiești oriunde și nu poți construi oricum. Și atunci, prin inspecția de risc, când se încheie contractul de asigurare, practic, identifici acele imobile care au această vulnerabilitate. Deci, cu alte cuvinte, acest risc poate fi doar într-o mică măsură diminuat.

În schimb, din acel fond de risc, acei bani colectați prin plata primei de asigurare, se vor putea face plăți de despăgubire“.

Cum funcționează asigurările PAID

Nicoleta Radu, şefa PAID, spune că „acest sistem de asigurare obligatoriu a fost creat pentru toți proprietarii de locuințe, indiferent de riscul la care este expusă locuința și indiferent de starea materială a proprietarilor“. Ce a spus Radu, la Summitul Newsweek România privind educaţia financiară:

„De aceea, au fost create două tipuri de polițe obligatorii: polița de tip A, care se referă la locuințele construite din materiale rezistente, pentru care se asigură o sumă de până la 100.000 de lei, funcție de dauna produsă locuinței, pentru care proprietarii trebuie să plătească 130 de lei pe an, deci cam 11 lei pe lună.

Există și polița de tip B, pentru locuințele construite din materiale mai puțin rezistente, de tipul chirpici,
paiantă, locuințe care, de regulă, sunt cele mai vulnerabile și care aparțin de regulă populației extrem de vulnerabile din punct de vedere economic, pentru care se asigură suma de până la 50.000 de lei, în funcție de dauna produsă locuinței, iar prețul unei asemenea asigurări este de 50 de lei pe an.

Pentru populația beneficiară de ajutor de venit minim garantat, aceste asigurări se plătesc de către ANP, AJPS, adică de agențiile județene, deci, iată, este un produs extrem de social, ăsta a fost scopul acestui produs, să fie accesibil întregii populație a României“.

Alexandru Ciuncan, UNSAR: Avem 23% asigurări obligatorii, 17% facultative

Ciuncan spune că domeniul asigurărilor trebuie adus mai aproape de români, pentru că e o problemă de „siguranță și de securitate națională“.

Sabin Orcan, director Newsweek România, Sorin Mititelu, vicepreședinte ASF, Nicoleta Radu, director general PAID, Alexandru Ciuncan, președinte și director general UNSAR

„Dacă ne comparăm cu alte țări“, spune reprezentantul UNSAR, „o să vedem că țări care poate nu au un sistem de asigurare obligatorie a locuințelor au un grad de cuprindere, adică o penetrare a asigurărilor de locuințe, de 80% - 90%, ori chiar 95%. 65% este media, la nivelul Uniunii Europene, dar, sigur, lucrurile diferă între vestul Europei și est.

Ne uităm în est, în Polonia: șase din 10 locuințe sunt asigurate, în Ungaria șapte-opt locuințe din 10 sunt asigurate“.

„Ne întrebăm: oare de ce acești oameni își protejează locuințele? Este o problemă de reziliență a unei economii, economiei românești, în acest caz, și a societății. În primul rând, noi, industria de asigurări, trebuie și facem din ce în ce mai multe, pe comunicare, pentru a aduce asigurările mai aproape de români“.

Ce ne așteaptă din 2025

Ileana Botez, Project Coordinator la Bursa de Valori București, a explicat la cea de-a 7-a ediție a Newsweek Financial Summit că, în 2025, BVB poate trece la alt nivel.

Sabin Orcan, director Newsweek România, Cristi Tudorescu, expert piețe de capital, Ileana Botez, Head of Listing & Fluent in Finance Project Coordinator, BVB, și Radu Puiu, analist financiar XTB

„Bursei îi merge mai bine, cel puțin de un an și jumătate. Odată cu Oferta publică a Hidroelectrica a deschis foarte multe porți și a atras mult mai multe priviri, mai ales pe plan extern.

S-a aflat printre primele oferte publice la nivel european în ceea ce privește suma atrasă, aproximativ 2 miliarde de dolari.

Piața de capital din România a reușit astfel să demonstreze că este pregătită să treacă la altă etapă.

Anul acesta e mai dificil din perspectivă politică pentru piața de capital din România, dar la anul ar trebui să se întâmple câteva listări din rândul acelor companii (de stat, n. red.) care sunt deja pregătite.

De exemplu, Salromul are de doi ani și ceva o hotărâre preliminară, ca să spunem așa, a Adunării Generale.

Mai sunt și altele pe care noi le așteptăm, din domeniul transporturilor, de exemplu.

Dacă stăm să ne gândim, din 1997 există o ordonanță de urgență pentru 7 societăți, unele dintre ele aeroporturi, apropo de CN Aeroporturi București.

Deci este clar că la anul se vor întâmpla aceste listări“, a declarat Ileana Botez, Head of Listing & Fluent in Finance Project Coordinator BVB.

Cristi Tudorescu: Cum pot investorii individuali să evite greșelile pe piața de capital

„Ar fi bine să investim la bursă, nu neapărat să jucăm. Dar, sigur, există și acea componentă ușor speculativă, când sunt anumite oportunități care pot aduce randamente.

Privind în ansamblu, anul 2025 prefigurează anumite riscuri fiscale pe care, până la un punct, economia și bursa sau companiile de la bursă le pot gestiona.

De exemplu, acum 12 luni a intervenit un impozit bancar care funcționează de anul acesta, s-a modificat un impozit pe companiile din energie, în zona de IT au intervenit acele reversări ale facilităților fiscale pe anumite zone.

Deci o creștere a fiscalității am avut și acum un an sau mai bine de un an.

Bursa a evoluat pozitiv. E adevărat, pe anumite sectoare sunt niște dificultăți. Problema ar fi să nu intervină (în 2025, n. red.) niște «surprize» mai mari decât credem sau decât e pregătită piața“, a explicat expertul în piețe de capital Cristi Tudorescu.

Investitor sau jucător pe bursă?

„Discuția între a juca la bursă sau a investi la bursă este una dintre problemele care duce la apariția unor pierderi, pierderi care ulterior îi pot determina pe anumiți oameni, care erau dispuși să investească o anumită sumă, să nu mai intre pe piață, să își retragă toate fondurile, fiind speriați de faptul că pot să apară astfel de oscilații mari de preț care să le afecteze economiile.

În ceea ce privește evitarea sau, să-i spunem, o navigare mai lină într-o perioadă furtunoasă în ceea ce privește piețele, diversificarea (activelor, n. red.) poate să ajute la gestionarea acestor probleme punctuale sau sectoriale, ori de politici, care pot să apară.

Există diferite tipuri de diversificări. Vorbim despre diversificări între clase de active, despre acțiuni, despre obligațiuni, despre materii prime.

Putem vorbi și despre o diversificare sectorială: sectorul bancar, sectorul energetic, etc..

Sau putem vorbi despre o diversificare regională, pe diferite piețe.

De exemplu, pentru a evita probleme ce pot să apară în România, putem să investim și la nivel european, pe mai multe piețe, sau chiar la un nivel global.

Urmând acești pași, putem să evităm aceste probleme locale sau regionale“, a explicat Radu Puiu, analist financiar XTB, la cea de-a 7-a ediție a Newsweek Financial Summit.

Evenimentul a fost suținut de: Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Institutul de Studii Financiare (ISF), Academia de Studii Economice București (ASE) și Exim Banca Românească.