Semnal de alarmă, de la DIICOT. România a devenit o piață de consum emergentă a drogurilor. Cum se distribuie?
DIICOT trage un semnal de alarmă în raportul său de activitate pe 2025, afirmând că România a devenit o piață de consum emergentă a drogurilor. O altă dimensiune relevantă pentru anul trecut este diversificarea tipurilor de droguri și creșterea riscului sanitar.
România a devenit o piață de consum a drogurilor emergentă, conectată la rețele europene de distribuție, importul fiind realizat prin rute comerciale legale, în special prin servicii de curierat internațional sau prin intermediari care exploatează mobilitatea ridicată din spațiul comunitar, susține DIICOT în raportul de activitate al instituției pe anul 2025.
Citește și: Câți traficanți de droguri a prins poliția în ultima perioadă
Semnal de alarmă, de la DIICOT. România a devenit o piață de consum emergentă a drogurilor
„Reținem că un element important identificat îl reprezintă caracterul transnațional al aprovizionării, astfel că România, prin marile sale municipii, nu mai este doar un spațiu de tranzit, ci și o piață de consum emergentă, conectată la rețele europene de distribuție a drogurilor, de unde sunt realizate importurile de droguri sau de substanțe psihoactive noi prin rute comerciale legale, în special prin servicii de curierat internațional sau prin intermediari care exploatează mobilitatea ridicată din spațiul comunitar.
Este de relevat faptul că, în anul 2025, a fost trimis în judecată un număr important de traficanți care introduceau droguri și substanțe psihoactive noi din Europa de Vest (în special din Olanda și Spania), folosind colete aparent obișnuite.
Acest tip de operare confirmă migrarea traficului de droguri sau substanțe psihoactive, dintr-o activitate complet clandestină într-o activitate care interferează și utilizează logistic infrastructura economică legală', arată DIICOT, citat de Agerpres.
Citește și: Traficanții de droguri recurg la metode sofisticate pentru a ascunde marfa. Poliția dezvăluie
Rețele mici de distribuție, în centrele universitare
O altă caracteristică este faptul că rețelele de distribuție s-au fragmentat, în grupuri mici, locale, care acționează în special în orașele unde există centre universitare.
'La nivelul național, cu precădere în orașele cu centre universitare, se remarcă fragmentarea și flexibilizarea rețelelor de distribuție.
Dacă în trecut domina modelul organizațiilor ierarhizate, în prezent coexistă grupări structurate cu micro-rețele locale, alcătuite din câțiva indivizi care distribuie droguri sau substanțe psihoactive noi direct către consumatori.
De asemenea, se poate observa și fenomenul vârstei consumatorului de substanțe interzise, elevi de liceu ajungând să achiziționeze astfel de droguri, motiv pentru care, ca măsură de prevenție, s-a încheiat, cel puțin pentru municipiul București, un acord de colaborare cu Inspectoratul Școlar în care procurori specializați din cadrul direcției vor participa la întâlniri formale în care vor prezenta elevilor riscurile la care se expun, atât din punct de vedere legal, cât și repercusiunile asupra sănătății, prin consumul/traficul de droguri.
De aceea, aceste structuri criminale sunt frecvent întâlnite în zone cu densitate mare de populație, șomaj mai relevant, nivel de trai scăzut ori zone cu activitate nocturnă intensă', explică DIICOT.
De altfel, rețelele familiale implicate în comercializarea de substanțe psihoactive ilustrează caracterul descentralizat și adaptabil al distribuției.
Diversificarea tipurilor de droguri
O altă dimensiune relevantă pentru anul 2025 este diversificarea tipurilor de droguri și creșterea riscului sanitar, subliniază sursa citată.
Deși canabisul rămâne substanța cea mai răspândită, datele din 2025 indică o creștere a circulației drogurilor de mare risc, dar mai ales a substanțelor psihoactive noi, fiind semnalate cazuri de combinații de substanțe psihoactive noi comercializate ca fiind cocaină sau MDMA, în special în rândul tinerilor din mediile asociate vieții de noapte și evenimentelor culturale urbane.
Această evoluție reflectă tendința europeană de orientare către produse noi (amestecuri) mai profitabile, cu impact major asupra sănătății publice.
Din perspectivă sociologică, fenomenul accentuează vulnerabilitatea anumitor grupuri - tineri, persoane cu venituri instabile sau expuse excluziunii sociale - și transformă traficul de droguri ori cu substanțe psihoactive noi într-o problemă medicală și socială, nu doar penală.
Pe de altă parte, DIICOT consideră că abordarea exclusiv punitivă a traficului de droguri este insuficientă pentru a combate acest fenomen.
'Deși necesară, reprimarea nu poate reduce structural cererea de droguri în situația în care cazuistica reflectă transformări profunde ale criminalității din mediul urban: transnaționalizare, digitalizare și adaptabilitate organizațională, astfel că obiectivele unor politici antidrog într-un astfel de areal depind de capacitatea congruentă a autorităților statului, după competență, precum și a societății de a depăși paradigma strict represivă și de a adopta o strategie coerentă, care să trateze traficul de droguri simultan ca problemă juridică, socială și de sănătate publică', explică procurorii.
Vestul Europei, suprasaturat de cocaină și MDMA. În Est, predomină canabisul și substanțe psihoactive noi
La nivel mondial, piața drogurilor continuă să se extindă, alimentată fiind de supraproducție, de diversificarea substanțelor și adaptabilitatea rețelelor criminale, menționează DIICOT.
Conform World Drug Report 2025, peste 316 milioane de persoane au consumat droguri în ultimul an. Același raport arată că, în privința pieței europene, aceasta este marcată între Vestul suprasaturat și Estul emergent, astfel că în Europa de Vest cocaina este disponibilă la niveluri record, cu capturi de peste 120 de tone în Belgia și 60 de tone în Olanda, iar laboratoarele industriale din aceste țări produc MDMA și amfetamine la scară largă, alimentând piețele recreative și festivalurile.
Același document precizează că Europa de Est prezintă o creștere lentă, dar constantă, a prevalenței consumului.
Tinerii din România, Polonia și Bulgaria sunt tot mai expuși la substanțe psihoactive noi (NPS), acestea fiind distribuite într-o proporție semnificativă cu ajutorul unor canale digitale și ambalate în forme înșelătoare, adesea ca suplimente sau produse aparent 'legale'.
În 2025, în România au fost capturate de către autorități 3.102,47 kilograme de droguri, dintre care 1.090,05 kg droguri de mare risc și 2.012,42 kg droguri de risc (din care 1.969,9 kg reprezintă canabis); 53.820 de comprimate, 23,77 litri și 3.682 doze LSD.
Au fost găsite și ridicate 2.258 culturi/plante de canabis (881,02 kg masă vegetală verde alcătuită din masa plantelor și masa fragmentelor vegetale conținând THC).
Traficul de droguri și cu substanțe psihoactive noi reprezintă una dintre cele mai persistente forme de criminalitate organizată în spațiul urban contemporan, atât municipiul București, cât și alte mari orașe din România oferind un studiu de caz relevant pentru modul în care piețele ilegale cu substanțe calificate ca fiind droguri sau substanțe noi psihosctive se adaptează globalizării, digitalizării și transformărilor socio-economice.
