Pe urmele unui prădător tăcut: Plasticul

DE Alexandru Pop | Actualizat: 30.08.2019 - 08:00

Estimările arată că, în ritmul actual, dacă nu se face nimic, cantitatea de plastic din oceane va depăși în greutate peștele care trăiește în ele. Munții de PET-uri care inundă România se vor degrada în sute de ani. Ce putem face?

SHARE

Specialiștii spun că deşeurile din plastic ar putea rămâne alături de noi timp de sute sau chiar mii de ani.

Materialele plastice eliberează substanțe chimice periculoase, iar o mare parte din acestea ajung în pânza freatică și afectează speciile care populează apa. Aceste substanțe au un impact negativ și asupra culturilor și plantelor sălbatice.

Un alt pericol îl reprezintă fragmentarea acestor deșeuri în bucăți mici și pătrunderea acestora în organism cu efecte dezastruoase pentru sănătate. 

În plus, biodegradarea maselor plastice, atunci când are loc, eliberează metan – un gaz cu puternic efect de seră care contribuie la încălzirea globală.

Însă cele mai multe plastice nu sunt bio­degradabile, astfel încât ne vor afecta viața pentru mult timp de acum înainte.

Un PET  (polietilenă tereftalat) se degradează natural în perioade cuprinse între câteva zeci și câteva sute de ani, în funcție de condițiile de mediu (expuse la soare, îngropate în pământ, ajunse în apă etc.). 

SEMNAL DE ALARMĂ Dacă nu se schimbă ceva, până în 2050, 99% dintre păsările marine vor fi ingerat plastic - Foto: GETTY IMAGES

În momentul de față, cea mai mare problemă este faptul că populația nu conștientizează efectele extrem de nocive ale plasticului și, ca atare, nu sunt luate nici măcar măsuri minime de limitare a consumului.

Neavând o reprezentare reală a fenomenului, poate părea că un pai pentru cocktail aruncat nu e mare lucru. În realitate, nu este deloc așa.

Pe fondul îngrijorării tot mai mari legate de poluarea mărilor cu plastic, Comisia Europeană propune noi măsuri pentru a interzice plasticul de unică folosință.

Acestea vizează principalele 10 obiecte de plastic care poluează cel mai mult mările și plajele europene, cum ar fi bețișoarele de urechi, tacâmurile și farfuriile, paiele, bețișoare de cocktail și tijele de la baloane.

Începând cu 1 ianuarie 2020, vor fi interzise paharele și farfuriile de plastic. Însă oamenilor trebuie să le explici de ce sunt luate astfel de măsuri și să le oferi alternative.

Soluții pentru România

România nu poate rămâne în afara programelor care se dezvoltă la nivel mondial, iar acest lucru va fi analizat, pe 10 septembrie, în cadrul mesei rotunde cu tema „Să regândim plasticul“, eveniment organizat de compania Veolia România cu sprijinul Camerei Franceze de Comerț și Industrie în România (CCIFER), partener media Newsweek România.

Cu această ocazie, vor fi puse în discuție cele mai potrivite soluții pentru țara noastră, astfel încât necesitatea luptei împotriva consumului excesiv de plastic să fie mai întâi conștientizată pentru a deveni apoi eficientă.

Alături de organizatori, la eveniment vor participa reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Ambasadei Franței în
România, ai Ministerului Mediului, ai autorităților locale, oameni de afaceri, jurnaliști și reprezentanți ai societății civile.

Vor fi discutate proiectele de infrastructură la nivel european și națio­nal, dar și inițiativele, tehnologiile și soluțiile operaționale folosite în lupta împotriva consumului excesiv de plastic la nivel local, dar și internațional.

Oportunități de business

Proiectele de mediu trebuie să ofere însă și o alternativă pentru industria maselor plastice. În acest sens a fost dezvoltat un nou concept, cel al economiei circulare care funcționează pe principiul utilizării celor mai noi tehnologii pentru a transforma deșeurile din plastic în materie primă ce poate fi reutilizată.

Pentru acest lucru este necesară transformarea modurilor de producție și de consum. Spre exemplu, la nivel mondial, grupul Veolia sortează și reciclează 250.000 tone plastic anual, evitând astfel emisia a 100.000 tone C02, compania propunându-și dublarea acestei cantități până în 2025.

Evident, dezvoltarea zonei de reciclare este o oportunitate de business, dar și o ofertă de noi locuri de muncă. De altfel, Veolia este  semnatara iniţiativei de a pune capăt abandonării deşeurilor plastice în mediul înconjurător în cadrul Alliance to End Plastic Waste.

Idei noi, proiecte comune

Conștientizarea asupra pericolului pe care-l reprezintă plasticul poate fi făcută, așadar, prin programe la îndemână, ușor de înțeles și fără costuri prea mari.

Plecând de la aceste exemple, evenimentul organizat pe 10 septembrie, la Camera Franceză de Comerț și Industrie din România, are ca scop găsirea unor soluții eficiente și adaptate local pentru a face față acestei provocări de mediu majore.

În ideea încurajării schimbului de experiență și a identificării unor proiecte adaptate țării noastre, au fost invitate autorități ale statului, centrale și locale, dar și companii private, oameni de afaceri și jurnaliști.

Evenimentul va fi concretizat printr-o prezentare a soluțiilor identificate și a modului în care pot fi puse în practică, urmând ca, ulterior, toate părțile implicate să stabilească o nouă întâlnire pentru a evalua și a continua proiectele comune.

Cifre alarmante

95% din valoarea ambalajelor de plastic, estimată la 120 miliarde de dolari pe an, se pierde după prima utilizare;

99% dintre păsările marine vor fi ingerat plastic până în 2050;

20 kg reprezintă consumul mediu de pește pe cap de locuitor la nivel mondial în 2016;

3,5 miliarde de oameni depind de oceane pentru a-și câștiga existența.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.