VIDEO Newsweek 2019 Energy Summit: „România a încremenit în sectorul energetic”

DE Alexandru Pop | Actualizat: 14.11.2019 - 15:10

Newsweek România revine cu cele mai fierbinți subiecte din domeniul energiei, la cea de-a doua ediție a evenimentului Energy Summit 2019.

SHARE

Importanța acestui subiect este adus în atenția decidenților de revista pentru că exploatarea resurselor energetice și administrarea lor reprezintă activități strategice și de securitate națională care afectează întreaga populație a țării. 

Newsweek România vă prezintă principalele declarații ale participanților la 2019 Energy Summit: 

PANEL 1: Principalele direcții în care se îndreaptă piața energiei din UE

Bryan Jardine, managing partner Wolf Theiss: Energia are un potențial enorm. Vedem investitori care se uită la acest sector, suntem optimiști. Ca firmă de avocați monitorizăm legislația. 

Melania Amuza, avocat: Cred că vectorii de creștere a eficienței energetice sunt vectorul industrial și vectorul de clădiri. Eficiența energetică a clădirilor este foarte jos pe lista de priorități. Ce este necesar: aportul financiar inițial, ca input de cashflow, și de riscare a investiției în proiecte de eficiență energetică. Piața Esco este la un nivel foarte jos. 

Claudiu Dumbrăveanu, director general al direcției generale piața de energie și prețuri al ANRE: Toată lumea vorbește de OUG 114/ 2018, o să mă refer tangențial la ea. Dacă va fi aprobată sau modificată de Parlament, nu știu. Ca prim efect al acestei ordonanțe, Comisia Europeană a activat o cauză împotriva României, cauză blocată la CJUE, pentru că introducea bariere împotriva exporturilor de gaze naturale. Acum suntem în ultima fază: trebuie să ne conformăm deciziei Comisiei Europene până la 26 decembrie, adică să modifocăm legislația.

Tot această ordonanță a declanșat o procedură de infrigmenent: a introdus distorsiuni și bariere în calea comerțului cu energie și gaze naturale. 

Legislația primară, în momentul în care avem un termen destul de strâns, poate fi modificată prin OUG. Acest guvern nu mai poate emite oug-uri și ne apropiem de linia roșie. Așteptăm să fie cineva dispus să modifice această legislație.

 

PANEL 2: Provocările actuale la adresa securității energetice a României 

Amenințarea Nord Stream 2 pentru Europa de Est. Stadiul proiectului BRUA în contextul dezvoltării capacității de interconectare a României. Viitorul energiei nucleare în România.

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe: Ridicarea sancțiunilor ar face ca Nord Stream 2 să fie eficient economic. Germnia sprijină multilateralismul bazat pe reguli. Pentru ca acest proiect să devină fezabil economic, multe reguli europene, în special cele legate de Ucraina, vor fi încălcate.

În ceea ce privește BRUA, este important ce contribuție are România la acest proiect. Tabloul nu este liniștitor. Bulgaria negociază cu Turkish Stream, Ungaria negociază cu Rusia. Mai e nevoie de BRUA?

Filip Cîrlea, expert civil NATO pentru securitate energetică: Strategia de securitate națională trebuie împrospătată, există aspecte legate de securitatea energetică, există o astfel de strategie elaborată în 2017 de Academia Română, există în acest document foarte important un modul dedicat securității cibernetice. Până în 2030, România vrea să atingă un nivel mediu de dezvoltre energetică raportat la Uniunea Europeană. Strategia Academiei a ajuns la Președinție, la Guvern, la Parlament, unde o răsfoiseră doar două persoane, deși era un material elaborat de experți renumiți.

În Republica Moldova sunt mult mai optimiști decât în România, deși stau mult mai prost la capitolul energie. Țara noastră are un mix energetic foarte un. 

Sabin Orcan: Actualul președinte a semnat cu președintele SUA un memorandum. Cel puțin două puncte din acesta au legătură cu energia: energia nucleară și Northstream, la care se opun. 

Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica: Sectorul energetic global poate ajunge la emisii de CO2 zero până în 2060, dacă temperatura globală scade cu două grade. Energia nucleară și energia eoliană vor juca un rol cheie. După Fukushima, asumarea de către UE a energiei nucleare reprezintă o revoluție în domeniu.

În România, energia nucleară, prin cele două unități de la Cernavodă, reprezintă 18% din necesarul energetic. S-a evitat emiterea unei cantități impresionante de carbon.

Un proiect nuclear este o investiție strategică. Problema o reprezintă durata foarte lungă de amortizare. De aceea astfel de investiții sunt evitate. Este nevoie de o implicare a statului. Comisia Europeană permite ajutoare de stat. 

Realizarea de capacități noi la Cernavodă depinde de girul canadienilor care au construit primele două unități. Astăzi avem parteneri dedicați de 20 de ani cu America de Nord, SUA și Canada. 

 

Proiectul Unităților 3 și 4 a fost demarat în 2002. S-a încercat atragerea de investitori din UE. Am eșuat din cauza crizei economice globale. În 2014 s-a făcut o nouă licitație, câștigată în 2015 de China General Nuclear, cu care ne aflăm în negocieri. Am semnat un memorandum și acorduri preliminare. Suntem departe de a lua o decizie finală de investiții. Mai avem cel puțin doi ani de proceduri de îndeplinit, inclusiv la Uniunea Europeană.

Noi lucrăm cu scenarii. Unul este continuarea negocierilor cu China General Nuclear, sau dacă se schimbă abordarea, avem un scenariu de rezervă prin care să dezvoltăm un reactor, cu sprijinul statului. Este o decizie investițională a Statului român. În următorul an avem nevoie de o decizie, ca să nu fie prea târziu să construim o nouă unitate.

Panel 4: Consolidarea securității energetice printr-o legislație coerentă

Iulian Iancu (PSD): Offshore reprezintă o șansă uriașă a acestei țări. Înseamnă oferi o șansă acelor agenți economici care au un business care are la bază utilizarea de gaze naturale. Gazele de șist: o tehnologie dacă nu e acceptată de populație nu există. Discuția a fost 94% la 6%, statul român să rămână cu 6%. Era de neimaginat ca statul român să rămână cu 6%. Dacă Exxon vinde, România și Romgaz ar trebui să fie parte a acestei construcții. 

În ceea ce privește OUG 114, eu o consider o greșeală. Liberalizarea s-a făcut de un guvern care pleca. Producătorii își doresc să revină la prețul liber, consumatorii doresc o atenuare a prețurilor. 

Virgil Popescu (PNL): OUG 114 a creat mari dezechilibre în piață. Plafonarea prețurilor la gaze n-a dus la o ieftinire pentru populație. Producătorii au mărit prețul ca consumatorul industrial: 25% la gaze, 28% la energie electrică. A ajuns prețul mai mare ca pe bursa de la Viena. Subvenționăm către toată populația țării. Nu-i normal. Este o subvenție indirectă. Producătorii au vândut pachete mari la furnizori, le-au vândut la consumatorii industriali și după aceea au importat de la gazprom la prețuri mari și au cerut ANRE să recunoască aceste costuri. prețurile la populație au crescut. 

 

Ce putem face? Să avem mai multe gaze în România. Să dăm drumul la offshore. Îmi doresc să avem un consens politic pe gazele din Marea Neagră. pe proiecte majore a sosit momente să avem consens.

Cristina Prună (USR): Acum un an ne așteptam să avem investițiile în Marea Neagră pornite. Dar nu s-a întâmplat. De ce? Dintr-o frică a statului de a lăsa concurența să-și spună cuvântul în domeniul gazelor. România a încremenit în sectorul energetic. Concurența regională nu a stat pe loc. OUG 114 poartă vina.

Au fost voci care au tras un semnal de alarmă. Pe zona de securitate energetică trebuie să ne uităm la conexiuni, s-au făcut niște pași - BRUA - dar mai avem mult până ne putem interconecta. OUG 114 ar trebui abrogată și mâine. Este blocată la comisia de buget-finanțe. Nu sunt o fană a OUG, dar se justifică urgența de a abroga părțile care țin de energie. cetățenii ar trebui să beneficieze de pe urma acestor resurse naturale (gazele din Marea Neagră). 

Doru Vișan (secretar de stat, Ministerul Energiei): Stocajul în marile lacuri, am schimbat pentru prima oară abordarea. Regenerabile au penetrat, dar au produs și efecte. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.