O escrocherie în numele Bursei de Valori București a luat amploare în România. Deși aproape în fiecare zi apar știri despre astfel de înșelăciuni, oamenii tot mai speră în câștiguri fabuloase.
Acum țintele sunt persoanele care ar fi putut putut primi acțiuni de la stat. Este vorba despre Cuponiada, proces început în anul 1991 prin care guvernul a privatizat o mare parte a companiilor de stat prin transferarea de acțiuni, în mod gratuit, către orice persoană majoră la acel moment.
Escrocheria ”Cuponiada” ia amploare. Victimele chiar cred că au acțiuni de care au uitat. Ce pățesc?
18 milioane de români au devenit atunci acționari la companiile statului. Mulți au vândut aceste acțiuni, alții le-au pierdut. Alții au încasat dividende.
Citește și: Escrocherie cu acțiuni la bursă. Un român a crezut că investește într-o companie de petrol. Urmarea?
Sunt persoane care atunci erau deja în vârstă și au decedat între timp. Astfel că acțiunile au revenit moștenitorilor. Sunt însă și oameni care își mai aduc cu greu aminte despre aceste beneficii financiare.
Acum, escrocii vor să-i păcălească pe oameni că dețin sau au moștenit astfel de acțiuni. Și ”îi învață” cum să ”beneficieze” de bani.
Este o mare țeapă și vă vom spune imediat despre ce este vorba.
Experții în securitate cibernetică au lansat o avertizare privind o astfel de fraudă. Escrocii sună și se rpezintă angajați ai Bursei de Valori București sau ai SIF Muntenia.
Folosesc drept pretext al apelului presupuse acțiuni vechi pe care victima le-ar deține din perioada cuponiadei din anii '90, dar despre care a uitat.
Escrocheria ”Cuponiada” ia amploare. Victimele chiar cred că au acțiuni de care au uitat. Ce pățesc? - Foto: Freepik.com (rol ilustrativ)
Atacatorii susțin că aceste acțiuni s-au apreciat foarte mult ca valoare, însă pentru a le vinde și a încasa sumele respective, victima trebuie să urmeze un proces la îndrumarea atacatorului.
Bineînțeles, în realitate nu există aceste acțiuni, iar atacatorii cer victimei să instaleze pe dispozitiv anumite aplicații false, care folosesc identitatea vizuală a entităților impersonate, și care au ca scop prejudicierea financiară a victimei, transmite Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică într-o postare pe Facebook.
Citește și: Escrocii cibernetici, înșelați de o bunică. Cum le face zile fripte? Unii cedează nervos
Cum să te păzești de escroci
Experții dau și unele recomandări despre cum ne putem feri de astfel de escrocherii. Iată câteva dintre acestea:
Nu instalați aplicații sau programe la solicitarea apelanților, în special dacă vi se cere acest lucru în regim de urgență și cu explicații vagi.
Nu furnizați niciodată telefonic date cu caracter sensibil (date personale, de autentificare, sau de carduri bancare), în urma unor apeluri suspecte, chiar dacă par a proveni de la instituții de încredere.
Verificați întotdeauna autenticitatea apelurilor de la o autoritate sau instituție, printr-un canal de comunicare separat, în special dacă vi se solicită date cu caracter sensibil.
Raportați astfel de apeluri către organizația a cărei identitate este folosită pentru a atrage atenția cât mai rapid asupra noilor scenarii folosite de atacatori în astfel de inițiative frauduloase.
În cazul în care ați furnizat date de card, sesizați imediat banca, iar dacă ați fost păgubit, depuneți o plângere la Poliție (fizic sau la petitii@politiaromana.ro) și notificați DNSC (telefon 1911 sau platforma PNRISC: https://pnrisc.dnsc.ro/)
