Ce explicații dă Arhiepiscopia Iașilor după tragedia de la Murgeni: „Întoarcem înapoi comunităţii”

Arhiepiscopia Iaşilor, despre tragedia de la Murgeni: explicaţii pentru cantităţile mari de peşte şi conserve găsite la mănăstire.

Ce explicații dă Arhiepiscopia Iașilor după tragedia de la Murgeni: „Întoarcem înapoi comunităţii”

O informaţie a surprins în cazul pacienţilor de la Spitalul de Psihiatrie din Murgeni, judeţul Vaslui, unde trei persoane au murit şi alte zeci s-au îmbolnăvit după ce au consumat produse donate de Mănăstirea Floreşti, din apropiere. 

Astfel, un control al DSP la unitatea de cult a dus la amendarea acestora cu 40.000 de lei, dar şi la confiscarea unei cantităţi de 100 de kilograme de peşte şi 1.000 de conserve de peşte.

Cum şi-a creat o mănăstire astfel de stocuri şi cum au ajuns să meargă să doneze, în mijlocul săptămânii, la unitatea medicală produse alimentare?

Am discutat cu pr. Lucian Apopei, directorul de comunicare de la Arhiepiscopia Iaşilor, care a explicat că mănăstirile, în cadrul structurii Patriarhiei Române, au un sistem de auto-gospodărire şi o autonomie mai crescută decât parohiile clasice.

În mod concret, mănăstirile trebuie adesea să se asigure că au stocuri suficiente de produse pentru a hrăni obştea o perioadă îndelungată, mai ales pe timpul postului.

Or, una dintre explicaţiile pentru cantitatea mare de peşte găsită la control la mănăstirea din Vaslui este fix această dorinţă: suntem în timpul postului Crăciunului, chiar la debut, iar următoarea lună de zile consumul de peşte urma să fie crescut atât pentru cei din obşte, dar şi pentru credincioşii care vin, periodic, şi iau masa la mănăstire. 

Fiindcă acesta este un alt obicei nereglementat: mănăstirile mai fac, de regulă duminica şi în zi de sărbătoare, mese mari la care stau sutele de credincioşi ce vin la slujbă sau care se nimeresc la ora mesei în lăcaşul de cult.

Nu există vreo formă de autorizare pentru furnizarea serviciilor de masă, este un obicei ad-hoc ce nu este monetizat de către lăcaşele de cult.

„În mănăstirile noastre ortodoxe, filantropia funcţionează în buna tradiţie a ospitalităţii româneşti, dar în mod special cu scopul de a întoarce înapoi comunităţii sprijinul primit de la credincioşi.

De altfel, mănăstirea e locul unde credinciosul e bine primit în trapeză (n.r. sala de mese) aşezării monahale, unde, la ora mesei, după participarea la slujbă, primeşte gratuit aceeaşi mâncare pe care de altfel o servesc în acea zi şi părinţii din respectiva obşte”, a explicat pr. Lucian Apopei.

Citește mai multe pe Ziarul de Iași.