Sărbătoare 6 decembrie. Sfântul Ierarh Nicolae, cruce roșie în calendar. De ce să pui crenguțe de pomi în apă?
Pe 6 decembrie, Biserica îl pomenește pe Sfântul Ierarh Nicolae. După prăznuirea Sfântului Andrei, pe 30 noiembrie, sărbătoarea Sfântului Nicolae continuă sezonul sărbătorilor de iarnă. Este zi cu cruce roșie și cu dezlegare la pește. Ce tradiții au românii în această zi?
Sâmbătă, pe 6 decembrie, Biserica îl prăznuiește pe Sfântul Ierarh Nicolae.
Este o sărbătoare cu cruce roșie în calendar și este, de asemenea, una dintre zilele cu dezlegare la pește din timpul Postului Crăciunului.
Tradiții de Moș Nicolae
Sfântul al cărui nume îl poată peste 800.000 de român este sărbătorit pe 6 decembrie, dar în noaptea ce prcede acastă zi el „îmbracă” forma lui Moș Nicolae și aduce daruri mai ales copiilor care au fost cuminți pe parcursul anului.
De această zi se leagă multe tradiții și obiceiuri.
Astfel, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, cei mici, dar, de multă vreme, chiar și cei mari - își lasă ghetele sau bocancii frumos lustruiți pe holul de la intrare ori chiar sub brad, dacă l-au luat deja, așteptând cu emoție să le găsească pline, de dimineață, cu surprize bune și dulci.
Citește și: Tradiții de Sf. Nicolae. De ce se spune că apare pe un cal alb?
Personajul care a inspirat apariția lui Moș Nicolae a fost unul real, fost episcop de Myra și este sărbătorit pe 6 decembrie, considerată a fi data morții sale, în anul 343.
Despre cum s-a transformat Sfântul Nicolae în Moșul care-i poartă numele și împarte daruri în acea noapte, Newsweek România a scris mai multe AICI.
Dar, dincolo de frumoasa poveste a Moșului care aduce cadouri pe furiș copiilor, există multe tradiții și obiceiuri vechi românești legate de Sf. Nicolae și această zi de sărbătoare.
Citește și: De ce se dau cadouri de Sfântul Nicolae? Totul a început cu povestea celor trei fete sărmane
Moş Nicolae nu se arată niciodată, iar povestea darurilor aduse pe furiş copiilor în această noapte a început acum foarte mult timp.
În primul rând, în calendarul popular românesc iarna începe chiar în noaptea din 5 spre 6 decembrie, adică de Sfântul Nicolae.
Numit în popor Sânicoară, se spune că el ar sta în stânga Domnului, iar în seara de Anul Nou, când cerurile se deschid de trei ori, Sfântul Nicolae se zăreşte cum stă la aceeaşi masă cu Dumnezeu şi Sfântul Vasile, conform tvrinfo.ro.
Citește și: Ce este Sărbătoarea bubatului și de unde îi vine numele? Tradițiile românilor între 3 și 5 decembrie
Se crede că Sfântul Nicolae stă la miazăzi (la sud), deoarece pe 6 decembrie soarele răsare din această parte, iar din această dată, în credinţa populară, soarele este alungat de Sfântul Nicolae şi începe să răsară tot mai spre miazănoapte (la nord).
Tradiţia românească spune că Sânicoară este bătrân şi are barba albă. În 6 decembrie, Moşul îşi scutură barba şi deci trebuie să ningă. Iar dacă se întâmplă să nu ningă, atunci se zice: „Hei, a întinerit Sfântul Nicolae!”.
Tradiţia spune şi că Sfântul Nicolae apare pe un cal alb, semn al primei zăpezi, şi păzeşte Soarele, pentru ca lumea să nu fie lipsită de lumină şi căldură.
De asemenea, se crede că dacă Sfântul Nicolae a venit pe un cal alb, Sfântul Ion - sărbătorit pe 7 ianuarie - va merge pe un cal negru, adică va întoarce iarna.
De ziua lui Sânicoară se pun crenguţe de pomi fructiferi în apă pentru a înflori de Anul Nou, ocazie cu care se poate spune cum va fi vremea şi care va fi rodul livezilor în anul viitor.
Sânicoară e cel mai popular sfânt din Transilvania, iar sărbătoarea lui a creat un adevărat folclor, de la darurile de Moş Nicolae şi până la obiceiurile şi legendele care diferă de la sat la sat.
Cu copiii este generos şi le aduce daruri, dacă sunt cuminţi, dar îi pedepseşte cu o nuieluşă, când sunt obraznici şi neascultători.
Dar și aceștia mai au o șansă. Nuielușa trebuie pusă în apă, iar dacă înflorește înainte de Crăciun, atunci înseamnă că sfântul i-a iertat pe acei copii care l-au supărat.
Povestea Sfântului Ierarh Nicolae
Sfântul Nicolae a trăit în timpul Sfântului Mare Împărat Constantin cel Mare (306-337).
S-a născut într-un oraş din Asia Mică, Patara. Tatăl său se chema Teofan, iar mama sa Nona.
„Sosind vremea de şcoală, a fost dat la învăţătura dumnezeieştii Scripturi, iar el cu agerimea cea firească a minţii şi cu povăţuirea Sfântului Duh, în puţin timp, a ajuns la multă înţelepciune". (Vieţile Sfinţilor)
Sfântul Nicolae avea un unchi episcop, care purta acelaşi nume ca al său. Unchiul său, ierarhul, i-a sfătuit pe părinţii săi să-l dea să slujească lui Dumnezeu.
El l-a şi hirotonit preot. Mai târziu a fost ales episcop al cetăţii Mira din ţinutul Lichia (astăzi localitatea Demre din Turcia, aflată pe malul Mării Mediterane).
Ca păstor „era blând, fără de răutate şi smerit cu duhul”, purta haine simple si mânca o singură dată, seara. Era bun milostiv cu oamenii sărmani și mare făcător de bine.
A fost întemniţat în timpul persecuţiilor împotriva creştinilor decretate de împăraţii romani Diocleţian (284-305) şi Maximilian (286-305).
În urma Edictului de la Milan din 313, dat de Constantin cel Mare, care acorda libertate deplină creştinismului, Sfântul Nicolae s-a întors în scaunul episcopal din cetatea Mira.
A participat la primul Sinod ecumenic şi s-a dovedit un puternic apărător al credinţei creştine împotriva ereziei ariene.
Sinodul I ecumenic s-a deschis oficial la Niceea, în 20 mai 325, şi a durat până la 25 august acelaşi an. La şedinţa deschiderii oficiale şi la cea de închidere a asistat însuşi împăratul Constantin.
