Bacterie veche de 5.000 ani „s-a trezit” în peșterile din România. Stârnește neliniște. Rezistă la antibiotice
Ce se întâmplă când un microb de acum 5.000 de ani întâlnește unele dintre cele mai puternice medicamente de pe rafturile spitalelor de astăzi? Într-un ghețar subteran din Peștera de Gheață din Scărișoara, oamenii de știință tocmai au aflat, iar răspunsul este atât neliniștitor,
O echipă de la Academia Română a „trezit” o bacterie iubitoare de frig numită Psychrobacter SC65A.3 din gheața formată în urmă cu aproximativ cinci milenii.
În testele de laborator, acest mic supraviețuitor s-a dovedit a fi rezistent la 10 dintre cele 28 de antibiotice moderne pe care medicii le folosesc în mod obișnuit pentru infecții grave la plămâni, piele, sânge, tractul urinar și sistemul reproductiv.
Acest aspect stârnește îngrijorare. În timp ce temperatura crește pe pământ și alte bacterii rezistente la bacterii ar putea fi eliberate din ghețuri. Iar oamenii ar fi vulnerabili în fața lor, scrie ecoticias
Oamenii de știință au forat adânc într-o peșteră de gheață străveche
Pentru a ajunge la ea, cercetătorii au forat un carotaj de gheață de 25 de metri din Sala Mare a peșterii, o arhivă înghețată care acoperă aproximativ 13.000 de ani de istorie climatică și microbiană. Din stratul de 5.000 de ani, au izolat SC65A.3, i-au secvențiat genomul și au cartografiat genele care o ajută să facă față frigului aspru și nivelului scăzut de nutrienți, rezistând în același timp medicamentelor de astăzi.
Citește și: Descoperire care uimește oamenii de știință: Planeta Roșie influențează epocile glaciare ale Pământului
Când au expus bacteria la antibiotice utilizate în clinici, SC65A.3 a rezistat la 10 medicamente din opt clase diferite, inclusiv rifampicină, vancomicină, ciprofloxacină, trimetoprim, clindamicină și metronidazol.
Este primul membru cunoscut al grupului său cu un profil de rezistență atât de larg, ceea ce sugerează că microbii adaptați la frig pot acționa ca rezervoare pe termen lung de gene de rezistență.
Genele de rezistență la antibiotice ridică noi îngrijorări
Genomul său poartă peste 100 de gene legate de rezistența la antibiotice și aproape 600 de gene ale căror funcții oamenii de știință încă nu le înțeleg. Unsprezece dintre acestea par capabile să producă compuși care ucid sau încetinesc alte microorganisme.
În testele pe placă Petri, SC65A.3 a reușit chiar să inhibe agenți patogeni periculoși, precum Staphylococcus aureus, Escherichia coli și Klebsiella pneumoniae.
Bacterie veche de 5.000 ani „s-a trezit” în peșterile din România. Stârnește neliniște. Rezistă la antibiotice
Coautoarea studiului, Cristina Purcarea, descrie tulpina ca o descoperire cu două tăișuri, explicând că aceasta „prezintă rezistență la multiple antibiotice moderne și poartă peste 100 de gene legate de rezistență”, manifestând în același timp activități enzimatice cu un potențial biotehnologic promițător.
De ce contează rezistența antimicrobiană din gheața străveche
De ce contează acest lucru dincolo de o peșteră îndepărtată pe care majoritatea dintre noi nu o vom vizita niciodată? Pentru că confirmă faptul că rezistența antimicrobiană a evoluat natural în mediu cu mult înainte ca oamenii să înceapă să prescrie pastile și injecții și că gheața străveche poate păstra aceste gene timp de mii de ani.
Citește și: Lupta pentru supremația universului. NASA va construi un reactor nuclear pe Lună până în 2030
Într-o lume în încălzire, topirea ghețarilor și a permafrostului ar putea elibera treptat microbi similari sau, mai realist, ADN-ul acestora în râuri, soluri și comunități bacteriene moderne.
Dacă antibioticele își pierd eficacitatea din ce în ce mai des, problemele cotidiene, precum o infecție a tractului urinar sau o intervenție chirurgicală minoră, pot deveni mult mai riscante decât se așteaptă majoritatea pacienților atunci când își ridică rețeta.
