Ordinea nașterii influențează viitorul. Primul născut într-o familie e mai avantajat. Care e explicația
Primii născuți au, în medie, rezultate mai bune la educație și venituri decât frații mai mici. Studiile arată că diferențele sunt legate de expunerea timpurie la boli și de atenția mai mare primită de la părinți în primii ani de viață, esențiali pentru dezvoltare.
Datele analizate și prezentate de The Economist arată că primii născuți tind să obțină rezultate mai bune decât frații lor mai mici în ceea ce privește educația și veniturile. Aceștia se situează constant în fruntea clasamentelor atunci când sunt analizați indicatori socio-economici relevanți.
Deși percepția populară susține că diferențele ar proveni din trăsături de personalitate, cercetările științifice nu confirmă existența unor variații semnificative în acest sens. Explicațiile par să fie mai degrabă de natură biologică și contextuală decât comportamentală.
Citește și: Au nevoie copiii mofturoși la mâncare de suplimente de vitamine? Un medic explică
Rolul microbilor în primii ani de viață
Un studiu recent realizat de cercetători din Statele Unite, China și Danemarca aduce în prim-plan impactul bolilor din prima copilărie. Cercetarea, analizată de The Economist, pornește de la observația că cei mici sunt frecvent expuși la infecții, în special în primii ani de viață.
Oamenii de știință au investigat ipoteza conform căreia frații mai mari pot acționa ca vectori de transmitere a bolilor către nou-născuți. Analiza datelor administrative din Danemarca a arătat că frații mai mici au un risc de două până la trei ori mai mare de a fi spitalizați pentru afecțiuni respiratorii grave în primul an de viață, comparativ cu primii născuți.
Efecte pe termen lung asupra dezvoltării
Impactul acestor episoade de boală din copilărie nu este unul temporar. Cercetătorii subliniază că infecțiile pot influența dezvoltarea creierului atât direct, prin procese inflamatorii, cât și indirect, prin redirecționarea resurselor organismului către combaterea bolii în detrimentul dezvoltării.
Mai mult, studiile indică existența unei legături cauzale între expunerea timpurie la boli și niveluri mai scăzute ale veniturilor la vârsta adultă. Alte cercetări arată că inclusiv infecțiile și febra apărute în timpul sarcinii pot avea efecte asupra dezvoltării neurologice a fătului.
Citește și: Trucul prin care îți înveți bebelușul să meargă. Un fizioterapeut dezvăluie metoda banală
Diferențele nu țin doar de sănătate, ci și de atenția părinților
Datele provenite din Danemarca sugerează că bolile din copilărie ar putea explica aproximativ jumătate din diferența de salariu dintre primul și al doilea copil, estimată la circa 1,9%. Restul diferenței pare să fie influențat de modul în care părinții își distribuie timpul și atenția.
Studiile din Statele Unite arată că primii născuți beneficiază zilnic de 20 până la 30 de minute suplimentare de interacțiune directă cu părinții, comparativ cu frații mai mici de aceeași vârstă. Pe măsură ce familia crește, atenția parentală trebuie împărțită, iar copiii născuți ulterior primesc, în mod inevitabil, mai puțin timp individual, mai ales în primii ani de viață.
Consecințele asupra dezvoltării și rezultatelor viitoare
Această diferență de atenție se traduce printr-un acces mai mare al primilor născuți la stimuli care susțin dezvoltarea cognitivă. Interacțiunea mai frecventă cu părinții contribuie la formarea unor abilități esențiale pentru parcursul educațional și profesional.
Citește și: Semnele că un copil este crescut de un părinte narcisist. Cum îi influențează viitorul
În acest context, dezavantajele fraților mai mici nu sunt neapărat rezultatul unor diferențe de capacitate, ci mai degrabă consecința unui cumul de factori biologici și sociali. Astfel, rezultatele evidențiază complexitatea influențelor care modelează evoluția copiilor încă din primele etape ale vieții.
