Hocheiul a importat cei mai mulți sportivi, în număr de 11, aceștia venind din SUA, Rusia, Cehia, Slovacia, Ucraina și Ungaria.
O mare problemă a fost întâmpinată în 2018, când patru jucători ucraineni care primiseră cetățenie română nu au primit drept de joc din partea Federației Internaționale de Hochei chiar în timpul campionatului mondial.
Luptele au adus șapte străini, toți provenind din spațiul ex-sovietic, în timp ce handbalul a transferat un spaniol și o ucraineancă.
Trei brazilieni au devenit membri ai echipei naționale de futsal, un al patrulea fiind încă în așteptarea unei convocări la reprezentativa României de fotbal.
Câte un sportiv a fost naturalizat la următoarele discipline: echitație, polo pe apă, bob, volei și rally.
Alți doi sportivi străini au fost naturalizați la 29 octombrie.
Judoka Zhukov Petr (24 ani) şi Moscalu Serafima (20 ani) au primit certificatele de cetăţeni români şi au devenit astfel eligibil să reprezinte ţara noastră în competiţiile internaţionale.
Toți aceștia au primit cetățenia română în temeiul prevederilor art. 131 alin. 1 coroborat cu art 82 din Legea 21/199, conform cărora Ministerul Tineretului și Sportului este singura autoritate abilitată să inițieze hotărâri de Guvern privind „acordarea cetățeniei române persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care poate contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanțe deosebite în domeniul sportului“.
Citește dosarul integral Legiunea străină
Cum ajută sportivii străini România
Sportivii străini care reprezintă România: cu ei sau fără?
Copiii lui Faka’osilea vor să joace pentru România
Citește dosarul integral Legiunea străină
Cum ajută sportivii străini România
