Gradul de motorizare a populației, „oglinda” economiei. România, codașă în UE. Bulgaria stă mult mai bine

Potrivit raportului „Vehicles on European Roads” 2026, realizat de ACEA (Asociația Contructorilor Europeni de Automobile) pe baza datelor centralizate la sfârșitul anului 2024, pe drumurile din Uniunea Europeană circulau 256 de milioane de automobile.

Raportând această cifră la populația UE, rezultă că gradul mediu de motorizare în Uniune era, la sfârșitul lui 2024, de 570 de mașini la 1.000 de locuitori. 

Citește și: Românii nu au bani de mașini noi. 65% din parcul auto are peste 16 ani. În 2019, procentul era 50%

Gradul de motorizare a populației, „oglinda” economiei. România, codașă în UE. Bulgaria stă mult mai bine

Cel mai bun grad de motorizare a populației este raportat în Italia, 701 mașini la 1.000 de locuitori.

Cel mai slab grad de motorizare a populației se înregistrează în Letonia, 418 mașini la 1.000 de locuitori.

Iar România se află pe penultimul loc din UE la numărul de automobile la 1.000 de locuitori, cu doar 443 unități. 

Bulgaria stă mult mai bine la acest capitol, cu 484 mașini la 1.000 de locuitori.

Iar în Ungaria gradul de motorizare a polulației e doar puțin mai mare ca în România, 445 mașini la 1.000 de locuitori.

În Polonia, gradul de motorizare a polulației a ajuns la 560 mașini la 1.000 de locuitori, în Slovenia e de 596 mașini la 1.000 de locuitori și în Slovacia, de 503 mașini la 1.000 de locuitori.

Citește și: Ce mașini își caută românii? Premium, automată, de 5-7 ani vechime, cu preț între 10.000 € și 25.000 €

Autoritățile se plâng degeaba că în România sunt prea multe mașini

Având în vedere că România se află pe penultimul loc din UE la gradul de motorizare a populației, autoritățile centrale și cele locale se plâng, prin urmare, degeaba că dezvoltarea infrastructurii rutiere deficitare și crearea de locuri de parcare nu pot ține pasul cu apetitul românilor pentru mașini personale.

Citește și: București, marea capitală UE cu cel mai de coșmar trafic. Șoferii pierd 171 ore la volan, +15% față de 2024

Mai mult, cum transportul public, fie el feroviar, rutier, local sau regional, este cu mult sub standardele de eficiență și conectivitate din Europa, mașina e principalul mijloc de transport viabil pentru cea mai mare parte dintre români. 

Iar România a ajuns abia în 2024 să depășească pragul psihologic de 1.100 de kilometri de autostradă deși se numără printre cele mai mari țări din UE. 

În 2025, România a trecut de 1.400 km de drumuri de viteză. Iar în 2026, sunt promiși alți 302 de km. 

Citește și: România a depășit pragul de 1.400 km de autostradă. În 2026, sunt promiși alți 302 de km, un record

„Cursa autostrăzilor”, după intrarea în UE: Polonia 221 km/an, România 58 km/an

În 2004, Polonia și Ungaria au intrat în Uniunea Europeană cu 781 km de autostradă și, respectiv, 717 km de autostradă. 

În 2007, când a aderat la UE, România „se lăuda” cu 281 km de autostradă. Polonia ajunse deja la 1.083 km de autostradă, iar Ungaria, la 1.037 km de autostradă, „prag psihologic” pe care țara noastră a reușit să-l depășească abia în septembrie 2023. 

Ceea ce înseamnă că, matematic, România mers în cursa autostrăzilor după intrarea în UE și până în 2025 cu o viteză „amețitoare” de 58 km/an de drum de mare viteză, construind circa 1.050 km de autostrăzi în 18 ani. 

Citește și: Bucureștiul devine primul oraș din România cu inel de autostrada în 2026. Ce alte autostrăzi se deschid

Polonia a făcut, însă, 4.425 km de autostradă după aderarea la UE. Adică, și-a dezvoltat infrastructura rutieră cu o viteză de 221 km/an de autostradă, de aproape 4 ori mai mare decât cea a României.

Iar, în 2025, în Ungaria șoferii puteau merge pe 1.938 km de autostradă, ceea ce înseamnă că a mers în cursa autostrăzilor după intrarea în UE cu o viteză de 61 km/an.