VIDEO Ce e de făcut cu legea salarizării? Care sunt principalele probleme

Termenul pentru îndeplinirea reformei a fost împins până la 31 august 2026. Guvernul estimează la 770 de milioane de euro suma pusă în joc de acest jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform Guvernului României.

Remus Pricopie, rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), consideră însă că presiunea termenului nu justifică adoptarea în grabă a unei legi care va afecta toate categoriile de angajați din sectorul public.

Într-un dialog cu Newsweek România, el a vorbit despre experiența acumulată în administrația educației, dar și despre efectele concrete ale unor măsuri bugetare aplicate fără criterii adaptate fiecărei instituții.

„Unele măsuri sunt pur și simplu ilogice”

Pricopie spune că a început să lucreze în Ministerul Educației în februarie 1996 și că, inclusiv în perioadele în care nu a ocupat o funcție în minister, a continuat să participe la discuțiile privind bugetul și salarizarea din educație.

Citește și: Remus Pricopie: România are nevoie de un Guvern de armistițiu. Cine ar trebui să scoată țara din blocaj

„Sunt 30 de ani. Din februarie 1996 am început să lucrez în Ministerul Educației. N-am lucrat în toți acești 30 de ani acolo, cred că vreo 11-12 ani. Dar și când n-am lucrat în Ministerul Educației am sprijinit colegii de la minister, inclusiv pe modificările bugetare care s-au făcut.

Știți că a fost o perioadă în care n-am avut ministru al Educației. A fost un interimat. M-am dus inclusiv la prim-ministru, care era ministru interimar al Educației, și am discutat despre buget, despre salarii.

Dau salarii în fiecare lună, pentru că legea te obligă, în calitate de ordonator de credite, să gestionezi aceste lucruri. Pun în practică și am pus în practică măsuri, uneori fără niciun fel de logică, precum înghețarea angajărilor”, a declarat Remus Pricopie.

Rectorul SNSPA critică regula potrivit căreia o instituție poate face o angajare abia după vacantarea mai multor posturi. În opinia sa, aplicarea mecanică a unei asemenea măsuri poate bloca activitatea unor instituții care au nevoie de angajați cu specializări complet diferite.

„Dacă îți dau voie să angajezi unu la șapte, deci să se vacanteze șapte posturi ca să angajezi unul, ce faci? Dacă ai un pompier – nu vorbim despre profesori, pentru că, din fericire, acolo s-a găsit înțelegere și s-a dat drumul la angajări, cu aprobarea Guvernului –, dar dacă ai un electrician, un portar, un paznic, un bibliotecar, un secretar-șef și mai punem două funcții, iar acești oameni pleacă?

Legea te obligă să ai toate posturile acestea ocupate. Tu ce faci? Angajezi unul care să fie și bibliotecar? Unele măsuri sunt pur și simplu ilogice”, a spus Pricopie.

El admite că există instituții publice în care s-au făcut angajări nejustificate, dar consideră că reducerea personalului trebuie să pornească de la indicatori de performanță și de la volumul real de activitate.

„Asta nu înseamnă că nu știm și nu vedem – și domnul prim-ministru Bolojan a subliniat de mai multe ori – că au fost și sunt locuri în care s-au făcut angajări aiurea. Dar trebuie să ai indicatori de evaluare a unei instituții. Nu poți să pui măsuri din acestea, care, de fapt, nu reflectă nimic.

Îți îngheață instituția, ți-o blochează. Mergi frumos și uită-te: câți locuitori ai, ce taxe colectezi, câți angajați ai raportat la 1.000 de locuitori. La universități: câți studenți ai și câți angajați ai, pentru că nu poți să ai 5.000 de studenți și 5.000 de angajați. Trebuie să existe anumite proporționalități”, a explicat rectorul SNSPA.

În cazul universităților, situația este diferită, deoarece finanțarea nu este acordată în funcție de numărul de posturi existente.

„La universități, lucrurile sunt mai simple, pentru că noi nu suntem finanțați pe posturi, noi suntem finanțați per student. Adică, indiferent câți angajați ai în universitate, banii pe care îi primești sunt strict în raport cu numărul de programe, respectiv cu numărul de studenți”, a precizat Pricopie.

„Legea salarizării afectează absolut toate sectoarele”

Remus Pricopie consideră că includerea noii legi a salarizării între jaloanele care trebuie îndeplinite într-un termen strict prin PNRR a fost o greșeală.

În opinia sa, importanța legii și impactul asupra întregului sector public impun o perioadă suficientă pentru consultări, transparență și negocieri cu sindicatele.

„Prima greșeală a fost introducerea în PNRR. Legea salarizării este, dacă vreți, una dintre cele mai importante legi. După Constituție, după legea finanțelor publice, după legea educației, după legislația privind securitatea națională, vine legea salarizării.

De ce? Pentru că are impact asupra absolut tuturor sectoarelor. Dacă este una dintre cele mai importante legi, atunci cum s-o aprobi în trei săptămâni? Cum s-o aprobi?”, a întrebat rectorul SNSPA.

Pricopie a comparat obligația negocierii cu procedurile aplicate în alte domenii reglementate la nivelul Uniunii Europene.

„La nivelul Uniunii Europene există legislație privind modul în care reglementezi anumite domenii. În zona mediului nu ai voie să te apuci să construiești sau să faci ceva până nu ai avize de mediu, până nu există transparență.

Tot ce ține de angajați presupune dialog social. Ai nevoie de negocieri cu sindicatele, cu reprezentanții domeniului respectiv. Când faci aceste lucruri și cu cine le faci?”, a spus Pricopie.

Cine poate negocia legea în timpul interimatului

Una dintre principalele obiecții ridicate de rectorul SNSPA privește lipsa unui guvern cu drepturi depline. El contestă ideea ca proiectul să fie pregătit de un ministru interimar și apoi preluat de parlamentari pentru a fi depus ca inițiativă legislativă.

„Aud din nou o idee năstrușnică: lucrează ministerul, ministrul interimar al Muncii face tot ceea ce trebuie făcut, deși n-are voie constituțional, după care pune acest dosar în brațele unui număr de parlamentari care vor înainta proiectul legislativ.

Și sindicatele cu cine negociază? Cu ministrul interimar? Săptămâna trecută au spus: «Nu venim să negociem cu dumneavoastră, nu aveți calitate»”, a declarat Pricopie.

Nici Parlamentul nu poate înlocui, în opinia sa, Guvernul în procesul de negociere cu sindicatele și cu reprezentanții diferitelor categorii profesionale.

„Parlamentarii în ce calitate negociază? Nu au componenta executivă. Atenție, negocierea nu se face cu Parlamentul. În Parlament se fac negocieri politice, cu guvernul, cu majoritățile, lucruri de genul acesta. Nu ai această calitate.

Iată un alt motiv pentru care ne-ar trebui un guvern cu drepturi depline. Legea nu poate fi discutată și negociată în această situație de guvern interimar”, a explicat rectorul SNSPA.

„Pentru un steguleț la Bruxelles nu aruncăm țara în aer”

Remus Pricopie susține că România ar trebui să discute din nou cu instituțiile europene și să explice de ce o lege atât de importantă nu poate fi adoptată în actualele condiții.

„Dacă mâine aș fi ministrul Muncii sau dacă aș fi prim-ministru, prima mea opțiune ar fi să merg la Bruxelles, să discut și să explic că, din păcate, toți, inclusiv Bruxelles-ul, am intrat pe o pistă falsă, pe un drum înfundat.

Pentru simpla bifare a unui steguleț la Bruxelles nu aruncăm țara în aer. Legea salarizării trebuie făcută, dar într-un timp decent, fără presiune”, a spus Pricopie.

În interviu, rectorul SNSPA a indicat suma de 750 de milioane de euro, în timp ce valoarea comunicată oficial de Guvern pentru jalonul legat de reforma salarizării este de 770 de milioane de euro.

Pricopie consideră că suma și condițiile asociate reformei provin dintr-o negociere politică și pot face obiectul unei noi discuții cu instituțiile europene.

„Ce se întâmplă cu cele 750 de milioane? Cele 750 de milioane sunt rezultatul unei negocieri politice. Nu sunt scrise în Biblie, nu sunt scrise în Constituția Uniunii Europene, ca să ai nevoie de ratificarea tuturor statelor membre. Este o negociere politică.

Este o greșeală. Trebuie făcută legea salarizării? Da. Putem să o facem în următoarele trei săptămâni? Nu. Dacă totuși o facem, va fi ceva bun? Nu. Și atunci de ce mergem mai departe? Cauți altă soluție.

Soluția este negocierea civilizată, fără să-și arunce politic unii altora anatema incapacității”, a afirmat Remus Pricopie.

„Problema nu este cine-i mai rău”

Rectorul SNSPA critică și transformarea discuției despre legea salarizării într-un schimb de acuzații între partide. El spune că împărțirea vinei între Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Salvați România (USR) nu ajută la adoptarea unei legi funcționale.

„Orice discuție pe subiectul acesta continua cu: Manole și nu mai știu cine, PSD-ul, care n-au fost în stare, tocmai asta a fost acum șase luni. Noi nu putem rezolva o problemă în următoarele patru săptămâni dacă ne uităm numai în urmă și considerăm că astfel validăm argumentul.

Nu înțelegeți că problema acum nu este cine-i mai rău: PSD-ul, USR-ul sau PNL-ul? Problema este cum rezolvăm. Cum rezolvăm?”, a spus Pricopie.

În opinia sa, conflictul politic permanent indică faptul că termenul disponibil nu va fi folosit pentru negocieri reale.

„Dacă își scot ochii de dimineața până seara, este evident. Oricine, și un copil de grădiniță, se va uita cinci minute și prima concluzie va fi că ăștia mari se ceartă mai tare decât cei mici de la grădiniță.

A doua concluzie va fi că nu se va rezolva această problemă în intervalul pe care îl avem”, a avertizat Remus Pricopie.