Pensiile speciale au creat o punte destul de mare între magistrați și pensionarii normali, care au contribuit zeci de ani la sistemul de pensii.
Pentru unii, 30 de ani de muncă înseamnă și o pensie de 1281 lei, poate chiar mai puțin. Legea pensiilor încă mai are multe lacune, prin care îi discriminează pe românii care au plătit lună de lună la sistemul public de pensii.
Magistrații ajutați cu 18000 lei la pensie. 800000 pensionari iau 500 lei să ajungă la pensia minimă
Reforma pensiilor speciale a pornit în principal de la presiunea pe care o pun asupra bugetului României. Potrivit celor mai recente informații furnizate de Casa Națională de Pensii Publice, România se confruntă cu o situație tot mai controversată în ceea ce privește pensiile speciale, un subiect care stârnește frecvent dezbateri aprinse atât în mediul politic, cât și în rândul populației.
În evidențele oficiale se regăsesc în prezent 11.685 de pensii speciale, iar cea mai mare parte dintre acestea este deținută de magistrați – judecători și procurori. În această categorie se numără 5.680 de beneficiari, fiecare cu pensii lunare ce depășesc în multe cazuri pragul de 5.000 de euro.
Citește și: Judecător CCR: 70.000 lei pensie specială plus 40.000 lei salariu. Cum se aleg judecătorii Curții?
Prin comparație, realitatea este cu totul diferită pentru ceilalți aproape patru milioane de pensionari obișnuiți din România, ale căror venituri se situează la niveluri mici și medii.
Magistrat Foto: Freepik (rol ilustrativ)
Pensiile de serviciu pun o presiune foarte mare pe buget
Principiul de bază al pensiilor de serviciu este următorul: beneficiarii contribuie doar cu o parte din suma finală pe care o încasează. Restul este completat din fondurile publice, ceea ce înseamnă, în mod indirect, din taxele și impozitele plătite de ceilalți cetățeni.
Până în prezent, raportul a fost unul clar: 40% contribuție din partea beneficiarului, iar 60% suportat de către stat. Într-o țară cu milioane de pensionari care trăiesc din sume modeste, acest dezechilibru ridică mari semne de întrebare asupra principiului de echitate socială.
Dacă privim la capătul opus al spectrului, găsim categoria celor mai vulnerabili pensionari, cei care primesc pensie minimă sau indemnizație socială. Conform datelor recente, 819.000 de români beneficiază de această formă de sprijin financiar.
Citește și: Peste 40.000 de dosare de pensie recalculate lunar. Ce șanse sunt ca pensionarii să ia bani în plus
Valoarea pensiei minime garantate este în prezent de 1.281 de lei pe lună. Această sumă, echivalentă cu aproximativ 250 de euro, reprezintă nivelul sub care nicio pensie nu poate coborî, indiferent de contribuția avută la sistem.
Ani vechime, pensie minimă
Pentru a avea dreptul la această pensie, o persoană trebuie:
-
să fie pensionar al sistemului public de pensii din România;
-
să aibă un stagiu contributiv de minimum 15 ani;
-
să aibă o pensie calculată mai mică decât nivelul minim stabilit prin lege (în prezent, 1.281 lei).
În aceste situații, statul completează pensia până la suma garantată. Practic, dacă un pensionar ar trebui să primească doar 800 de lei, diferența până la 1.281 lei este acoperită din bugetul de stat.
Au fost numeroase cazuri prezentate în presă, inclusiv Newsweek România, care au scos la iveală situații dramatice. Pensionari care au muncit și au contribuit chiar și 30 de ani la sistemul public primesc în prezent pensii de 700–800 de lei.
Acești oameni sunt obligați să supraviețuiască de pe o zi pe alta, banii fiind insuficienți pentru cheltuieli elementare precum mâncare, medicamente sau întreținere.
Explicația este simplă: valoarea salariilor pentru care au contribuit a fost foarte mică, iar punctajul obținut nu permite acordarea unei pensii mai mari.
Ce presupune reforma pensiilor speciale?
Guvernul a decis formula de recalculare a pensiilor speciale care se vor calcula după formula - 55% din veniturile medii brute pe ultimii 5 ani.
Pensiile speciale vor fi plafonate la cel mult 70% din ultimul salariu net încasat înainte de pensionare. Această modificare presupune o reducere cu aproximativ 25–30% a veniturilor actuale ale beneficiarilor.
În prezent, magistrații au pensii speciale ce se ridică, în medie, la 25.000 de lei net pe lună. După aplicarea noilor reguli, aceste sume ar urma să scadă la 17.000–18.000 de lei net lunar.
Citește și: Nicușor Dan a blocat accesul a 30 de magistrați la pensii de 25.000 lei. Bolojan vrea tăierea lor
Acest lucru a trezit o revoltă în rândul magistraților care de zile bune judecă doar dosarele urgente, iar restul termenelor fiind amânate până când Guvernul va ceda.
Cel mai probabil, reforma pensiilor speciale va ajunge la CCR unde se va și opri de altfel. Este prima dată după foarte mulți ani când statul român se atinge de veniturile magistraților și a categoriilor care beneficiază de pensii de serviciu cu multe zerouri.
Pensie și salariu
Dincolo de tăierea veniturilor, magistrații nu se vor mai putea pensiona după 25 de ani de activitate. Au existat cazuri în care magistrații se puteau pensiona la vârsta de 40 și ceva de ani.
Unii dintre ei au rămas în activitate și aveau un cumul de pensiie și salariu care depășește cu mult posibilitatea României de a mai susține astăzi astfel de cheltuieli.
Dacă aleg să revină în instanțe, magistrații ar beneficia de un salariu consistent, în jur de 30.000 de lei net lunar, la care s-ar adăuga și 15% din pensia specială. Practic, ei ar încasa simultan o parte din pensia de serviciu și venitul aferent funcției ocupate.
Citește și: Judecătorii cer ca „pensiile speciale să fie aproape cât salariile”. Șefa CSM are 65.000 lei/lună
Un exemplu concret este cazul lui Marius Daniel Cosma, fost judecător, care în prezent are o pensie de 23.800 de lei pe lună. În eventualitatea în care ar reveni în magistratură, acesta ar primi suplimentar aproximativ 4.000 de lei (15% din pensie), plus un salariu net de 30.000 de lei, datorită vechimii acumulate în sistem.ț
Și aici, pachetul doi de măsuri ale Guvernului interzice cumularea pensiei cu salariul pentru a despovăra bugetul de stat. Rămâne de văzut în ce măsură va fi posibil acest lucru luând în calcul faptul că orice contestație la CCR le-ar putea da câștig de cauză în aproape 100% din situații.
