Legea salarizării intră în linie dreaptă. Peste 800.000 de bugetari ar urma să primească salarii mai mari
Noua Lege a salarizării ar putea aduce majorări pentru peste două treimi dintre cei aproximativ 1,2 milioane de angajați din sectorul public. În Sănătate, peste 75% dintre salariați ar beneficia de creșteri, iar în Educație se pregătește o grilă complet nouă.
Noua Lege a salarizării a intrat în etapa decisivă, iar forma negociată în prezent ar putea aduce salarii mai mari pentru peste 800.000 de angajați din sectorul public.
Potrivit ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, peste două treimi dintre cei aproximativ 1,2 milioane de bugetari ar urma să beneficieze de majorări odată cu aplicarea noilor grile salariale.
Legea salarizării intră în linie dreaptă. Peste 800.000 de bugetari ar urma să primească salarii mai mari
Cele mai importante schimbări sunt negociate în Sănătate și Educație, două dintre domeniile în care forma inițială a proiectului a generat numeroase nemulțumiri.
Miza este însă una contracronometru. Legea trebuie adoptată și promulgată până la 31 august pentru ca România să îndeplinească jalonul prevăzut în PNRR și să nu pună în pericol 770 de milioane de euro din fondurile europene.
Dragoș Pîslaru a declarat, într-un interviu acordat Digi24, că proiectul a fost modificat semnificativ față de varianta publicată pe 17 iulie, după negocierile cu sindicatele, ministerele și partidele politice.
„În acest moment avem o versiune avansată pe domeniul Sănătății, unde așteptăm și sperăm să găsim o înțelegere care să fie bună pentru sector. Deja din calculele pe care le-am făcut, lucrurile arată mult mai bine decât în versiunea de pe 17 iulie. Deci vestea bună pentru familia ocupațională din sănătate este că în urma discuțiilor cu sindicatele, numărul persoanelor care ar beneficia de creșteri este acum peste trei pătrimi, deci peste 75%, chiar s-ar putea să fie sub 18% cazurile care rămân oarecum izolate, unde ar fi nevoie de compensări”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii.
Citește și: Ultima șansă pentru Legea salarizării. Liderii partidelor, convocați la Cotroceni. Miza, 770.000.000 de euro
Peste 75% dintre angajații din Sănătate ar beneficia de majorări
Una dintre cele mai importante modificări față de forma inițială privește sistemul sanitar.
În versiunea negociată în prezent, peste trei sferturi dintre angajații din familia ocupațională Sănătate ar urma să primească salarii mai mari.
Proporția cazurilor în care noua grilă ar genera situații nefavorabile și ar fi necesare măsuri compensatorii ar putea coborî sub 18%.
Este o schimbare importantă față de estimările prezentate la sfârșitul lunii iulie, când aproximativ două treimi dintre angajații din Sănătate erau estimați drept beneficiari ai noilor grile.
Negocierile au vizat atât salariile de bază, cât și gărzile, turele, sporurile și situațiile în care aplicarea noii legi ar putea reduce venitul total al unui angajat.
Unul dintre obiectivele declarate ale reformei este eliminarea diferențelor majore dintre angajați care desfășoară activități similare, dar sunt plătiți diferit în funcție de instituția în care lucrează.
Legea urmărește și o reașezare a raportului dintre salariul de bază și sporuri, astfel încât veniturile să fie mai predictibile și mai puțin dependente de adaosuri.
Educația ar putea primi o grilă complet nouă din 2028
Cele mai ample negocieri se poartă însă în Educație.
Ministerul Muncii pregătește o nouă grilă salarială pentru profesorii din învățământul preuniversitar și universitar, după ce forma inițială a proiectului a generat nemulțumiri puternice.
„Dar cea mai importantă discuție are loc chiar în dimineața aceasta, cu sindicatele din Educație, pentru că vom propune o nouă grilă și este vorba de o creștere substanțială care să se ducă către cerințele familiei de educație, către profesori preuniversitari și universitari”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii.
Noua grilă urmărește să apropie salariile profesorilor de angajamentele asumate de Guvern după greva generală din 2023.
Una dintre promisiunile făcute atunci a fost ca salariul profesorului debutant din învățământul preuniversitar să fie raportat la salariul mediu brut pe economie.
Aplicarea integrală a acestei formule încă din 2027 ar depăși însă posibilitățile bugetare, astfel că soluția analizată este o implementare etapizată, cu activarea completă a noii grile începând din 2028.
O altă modificare importantă privește plata cu ora.
Valoarea acesteia ar urma să fie aproape dublată, pe baza unei propuneri formulate de Ministerul Educației și discutate deja cu partidele politice.
Măsura urmărește să păstreze atractivitatea orelor suplimentare și să permită acoperirea disciplinelor sau posturilor care nu pot fi ocupate prin angajări permanente.
Proiectul mai prevede și o indemnizație de dirigenție diferențiată, între 10% și 20%, în funcție de criteriile care vor fi stabilite în forma finală a legii.
Impactul bugetar este plafonat la 12,1 miliarde de lei
Guvernul nu intenționează însă să depășească plafonul bugetar stabilit pentru aplicarea reformei în 2027.
Impactul maxim acceptat este de 12,1 miliarde de lei, echivalentul unei creșteri de aproximativ 7,3% a masei salariale din sectorul public.
Solicitările inițiale formulate de instituții și sindicate depășeau 20 de miliarde de lei.
„Nu avem cum să creștem în 2027 peste 12,1 miliarde”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii.
Pentru respectarea acestei limite, anumite majorări vor fi acordate etapizat. Cea mai importantă eșalonare este cea din Educație, unde noua grilă completă ar urma să intre în vigoare în 2028.
Plafonul de 12,1 miliarde de lei a fost stabilit în urma discuțiilor cu Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană.
Ce se întâmplă cu bugetarii care ar pierde bani
Un alt principiu important al noii legi este protejarea angajaților care, în urma aplicării noii grile și a restructurării sporurilor, ar ajunge la un venit net mai mic decât cel actual.
În asemenea situații, diferența ar urma să fie acoperită prin sume compensatorii.
Acestea ar avea caracter salarial, ar fi impozitate și ar fi luate în calcul la stabilirea pensiei.
Potrivit explicațiilor oferite anterior de Dragoș Pîslaru, protecția nu ar mai fi limitată la cinci ani, așa cum prevedea una dintre variantele anterioare, ci ar urma să fie menținută atât timp cât este necesar.
Forma finală a legii depinde însă de acordul politic.
Partidele trebuie să valideze modificările rezultate din negocierile cu sindicatele și să își asume proiectul într-un calendar extrem de strâns.
Ministerul Muncii a avertizat deja că aceasta este ultima perioadă în care se mai poate obține acordul necesar pentru ca legea să fie adoptată și promulgată până la 31 august.
Depășirea termenului ar pune în pericol 770 de milioane de euro din PNRR.
