Vine iarna scumpirilor. Energia, gazele și motorina vor împinge prețurile în sus. Ce vom plăti mai mult?
Energia, gazele, motorina și alimentele pot pune presiune simultan pe bugetele românilor în iarna 2026–2027. Expertul în energie Dumitru Chisăliță explică arată cum o scumpire se poate transmite dintr-un sector în altul și poate ajunge, în final, în costul vieții.
România intră în sezonul rece cu mai multe vulnerabilități care se pot alimenta reciproc: energie și gaze scumpe, carburanți care duc costurile mai departe în economie, presiuni asupra prețurilor alimentelor și un buget public cu spațiu redus pentru noi măsuri de sprijin.
Dumitru Chisăliță, vorbeste, într-o analiză publicată de AEI, despre o posibilă „policriză”, cu 12 manifestări care se pot alimenta reciproc.
Citește și: Dumitru Chisăliță, expert în Energie: Factura la curent crește din toamnă în medie cu 15 lei la 100 kWh
plasează printre riscurile cu probabilitate foarte ridicată prețurile energiei electrice și gazelor, motorina, inflația și costul vieții, dar și presiunile asupra bugetului public și plasează printre riscurile cu probabilitate foarte ridicată prețurile energiei electrice și gazelor, motorina, inflația și costul vieții, dar și presiunile asupra bugetului public.
Iarna care poate scumpi totul în România. Energia, gazele și motorina pot împinge prețurile în sus
În cazul energiei electrice, România are capacități instalate, dar poate avea probleme în anumite intervale cu puterea controlabilă efectiv disponibilă.
Vârful de consum din timpul iernii apare inclusiv dimineața și seara, când producția fotovoltaică este redusă sau inexistentă. La aceasta se adaugă capacitățile pe cărbune îmbătrânite, centralele pe gaze insuficiente sau întârziate, dependența hidroenergiei de rezervele de apă și eventualele indisponibilități ale unor reactoare nucleare.
AEI avertizează că în anumite intervale pot apărea prețuri foarte mari, importuri apropiate de limita tehnică și, dacă gerul, lipsa vântului și problemele tehnice se suprapun, ar putea fi necesară inclusiv reducerea unor consumuri industriale.
În cazul gazelor, una dintre probleme apare tocmai în zilele cele mai reci. Nu contează numai cantitatea totală aflată în depozite, ci și cât gaz poate fi extras zilnic.
Pe măsură ce depozitele se golesc, capacitatea lor zilnică de extracție scade. Presiunea poate deveni mai mare dacă o perioadă de ger coincide cu o cerere regională ridicată, importuri mai reduse și un consum crescut de gaze pentru producerea electricității.
Citeşte şi: Ilie Bolojan: "Românii să reducă consumul de curent electric seara. Va trebui să importăm masiv"
Motorina poate duce scumpirile de la pompă până la raft
Motorina este una dintre piesele importante ale mecanismului descris de AEI.
Benzina afectează direct șoferii, însă motorina intră în costurile agriculturii, construcțiilor, transportului de mărfuri, distribuției alimentare, serviciilor publice și industriei.
„Motorina afectează întreaga economie”, arată analiza.
Asta înseamnă că o creștere a prețului motorinei nu rămâne doar la pompă. Transportul mărfurilor devine mai scump, cresc costurile distribuitorilor și producătorilor, iar o parte dintre ele poate ajunge în prețurile plătite de consumatori.
Dacă petrolul și marjele rafinăriilor rămân ridicate, AEI vede trei variante pentru Guvern: acceptarea creșterii prețului, reducerea taxelor cu pierderea unor venituri bugetare sau compensarea unor sectoare, ceea ce ar pune o presiune suplimentară asupra deficitului.
Scumpirile se pot transmite și în prețurile alimentelor
Presiunea poate continua în agricultură și industria alimentară.
România a avut rezultate bune la culturile de iarnă, în special la grâu, însă seceta și temperaturile ridicate au afectat porumbul și culturile de primăvară, potrivit analizei.
Efectele se pot vedea ulterior în costurile furajelor, cărnii și lactatelor, uleiurilor și produselor procesate. În același timp, nivelurile reduse ale Dunării afectează agricultura, navigația și producția hidroenergetică.
Astfel, presiunile asupra alimentelor nu vin dintr-o singură direcție: agricultura poate suporta costuri mai mari cu motorina și energia, recoltele pot fi afectate de secetă, iar transportul și procesarea adaugă propriile costuri.
Bugetul statului, prins între scumpiri și deficit
Toate aceste probleme se întâlnesc într-un punct: bugetul public.
Statul trebuie să reducă deficitul, dar în același timp poate fi nevoit să sprijine consumatorii afectați de energia scumpă, agricultura sau alte sectoare economice, să finanțeze apărarea și să asigure cofinanțarea investițiilor europene.
AEI consideră că această combinație poate aduce taxe suplimentare, reduceri de cheltuieli, investiții amânate sau o combinație a acestor măsuri.
La presiunea bugetară se adaugă costul finanțării. România se află la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, iar costurile mai mari de împrumut ale statului se pot transmite în economie prin credite mai scumpe pentru companii și populație și printr-o povară mai mare a dobânzilor asupra bugetului.
O scumpire o poate alimenta pe următoarea
Acesta este mecanismul care leagă, de fapt, toate problemele descrise de AEI.
Energia scumpă crește costurile companiilor. Motorina scumpă mărește costul transportului și al agriculturii. Acestea se pot transmite în prețurile alimentelor și serviciilor. Statul poate interveni pentru a amortiza o parte dintre scumpiri, dar intervențiile costă bani într-un moment în care deficitul trebuie redus.
AEI estimează că România ar putea traversa în următoarele 12 luni aproximativ 12 manifestări de criză, generate în principal de probleme în energie, finanțele publice, infrastructură și administrație.
Iar concluzia analizei este probabil și cea mai importantă pentru populație: România poate avea acces la energia, gazele, carburanții și alimentele necesare, dar la prețuri tot mai greu de suportat.
Costurile acoperite temporar prin plafonări, reduceri de taxe sau împrumuturi nu dispar, avertizează Chisăliță, ci se pot muta din facturi în deficit și datorie, iar ulterior în taxe și nivelul de trai.
